„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii

De Adrian N Ionescu | 7.1.2018 .

Politica provizoratului, promovată de Guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației pentru Colaborare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Capacitatea unei țări candidate de a face față rigorilor OCDE este evaluată, printre altele și în funcție de progresele în implementarea principiilor conținute în Ghidul privind Guvernanța Corporatistă a Companiilor de Stat, elaborat de organizaţie, atât pentru membrii săi cât și pentru candidați.

Or, Guvernul României este corigent tocmai la capitolul guvernanță corporatistă, unde în ultimul an a făcut poași serioși înapoi, prin politica impunerii unor membri cu mandat provizoriu, de patru luni (uneori prelungit) în conducerile firmelor de stat.

În locul confirmării de către Guvern a celor mai bune practici în materie de guvernanță corporatistă, politica provizoratului s-a dovedit a fi o metodă, așa numita „Metodă a celor 4 luni”.

(Citiți și: „Metoda 4 luni” – strategia „interimatului” în companiile de stat: mizele juridice ale schimbării a zeci de directori și administratori)

România aşteaptă încă scrisoarea de invitaţie pentru aderare pentru a începe discuţiile pentru stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) în acest scop.

„Procesul de aderare la OCDE implică şi elaborarea unor studii / analize sectoriale care au scopul de a evalua disponibilitatea şi abilitatea României de a implementa instrumentele legale OCDE, precum şi pentru a compara politicile şi practicile României cu practicile şi politicile OCDE (best practices)”, a declarat Sorana Baciu, preşedinte Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI), pentru cursdeguvernare.ro.

Aşadar, principiile de guvernanţă corporatistă pentru companiile de stat („OECD Guidelines on Corporate Governance of State-Owned Enterprises”), constituie un obiectiv pe care un membru al OCDE trebuie să îl îndeplinească.

Alte exemple de astfel de instrumente dintre cele mai importante sunt:

a) Convenția Anti-mită;

b) Codurile de liberalizare a mișcărilor de capital.

„Toate țările care au primit invitație de la OCDE de a deveni membru, trec printr-un proces de aderare marcat de etape cu măsuri concrete, care să asigure conformarea țării respective la bunele practici asumate de țările membre OCDE”, mai spune Sorana Baciu.

(Citiți și: ”Lege nouă: o simplă hotărâre de guvern poate desființa guvernanța corporativă din orice companie de stat”)

Aderarea la OCDE „reprezintă un obiectiv important al politicii externe a Românei reconfirmat de toate guvernele de până acum”, a mai spus expertul citat, care a fost secretar de stat pentru coordonarea relațiilor cu OCDE și politicile de dezvoltare a capitalului autohton în cadrul Cancelariei premierului Dacian Cioloş.

În 2016, Guvernul României a trimis din nou o scrisoare la OECD prin care își exprima intentia de a adera la codul de guvernanță corporatistă, iar în 2017 urma să se realizeze, împreună cu experții organizației, un studiu privind situația implementării principiilor respective în România.

România a mai avut două încercări nereușite de a adera la OCDE, în 2004 şi 2012.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »