Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

De Adrian N Ionescu | 8.2.2018 .

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri UE.

Din perspectivă europeană, cea mai mare îngrijorare o reprezintă Italia– potrivit studiului, această țară a înregistrat cel mai profund declin al atașamentului față de Uniune.

La București însă, cu totul altul trebuie să fie motivul de îngrijorare: România, împreună cu alte 7 state membre, constituie un grup special, cel al statelor UE pe care ECFR le ignoră din orice tip de asociere și de analiză.

Privind superficial, am putea crede că lipsa de interes manifestată de autorii analizei s-ar putea explica prin poziția geografică ”ingrată” ocupată de România, care nu ne așează ”natural” în grupele de state analizate de ECFR.

Privind însă mai atent, în primul rând la acțiunile din plan intern, dar și la performanțele în plan european, ar trebui să ne înclinăm în fața realității: nu suntem în analiză pentru că, pur și simplu, nu avem relevanță în context europeanIar asta va produce consecințe.

(un singur indiciu: Monitorul Coeziunii UE este parte a proiectului intitulat ”Rethink Europe”).

În ”liga mare”: cel mare, cel bogat, cel dintâi, sudiștii și Vișegrad

Pentru raportul său (raport care poate fi descărcat AICI-LINK), ECFR combină un total de 32 de factori într-un set de 10 indicatori de coeziune pentru fiecare dintre cele 28 de state membre UE. Cifrele sunt extrase din rapoarte ale Comisiei Europene, din statistica aflată la dispoziția Comisiei și din Eurobarometrele publicate între 2007 și 2017.

Cercetătorii au luat în calcul și indicatori de coeziune structurală- relațiile economice intracomunitare sau proiecte derulate în comun, de exemplu.

Iar ”poza” Uniunii Europene arată, din datele ECFR, cam așa:

Așa cum reiese din explicații, statele membre sunt grupate în 5 categorii în funcție de indicatorii de coeziune. Ilustrația de mai sus prezintă componența fiecărui grup dar și interferența dintre aceste grupuri.

Indicatorii modelează deci 5 grupe importante în interiorul UE: cei 6 fondatori, cei 6 mari, cei 7 bogați, cei 7 sudiști și grupul Visegrad.

Tot în baza acestor indicatori, Irlanda, Slovenia, Croația, Bulgaria, România, Estonia, Lituania și Letonia nu sunt arondate niciunui grup.

O imagine mai clară a acestor 10 indicatori de coeziune este prezentată în graficul de mai jos:

Autorii studiului oferă și explicații asupra acestora: pentru indicatorul ”Finanțare”, de exemplu, se argumentează că influxul de resurse generat de fondurile europene consolidează ideea beneficiilor ce însoțesc apartenența la grupul comunitar.

În același timp, faptul că un stat este contributor net la bugetul UE îi conferă acestuia autoritatea de a modela viitorul organizației, ceea ce va contribui la implicarea în proiectul european.

… și restul lumii

Din perspectiva think-tank-ului ECFR, 8 state dintre cele încă 28 membre UE nu sunt cuprinse în nicio categorie de analiză din cauză că cifrele nu le califică nicăieri.

Nici măcar într-un grup formal, așa cum este Vișegrad, constituit pe baza voinței politice a membrilor. Dar, precizare importantă, fără performanță economică grupul Vișegrad nu ar fi existat în analize.

Indicii cu care este creditată România arată astfel:

Aici poate frapa în primul rând indicatorul de coeziune structurală ”Securitate”, ce contrastează cu sentimentul general de liniște și pace instalat în România după operaționalizarea scutului american anti-rachetă.

Dar sentimentul de uimire se poate manifesta doar la cei care au uitat că nu am fost capabili să îndeplinim o sarcină trasată de aliații NATO, aceea de a organiza o forță navală la Marea Neagră.

Sau că în materie de cooperare militară extinsă participăm la numai 4 dintre cele 17 proiecte europene aprobate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Bulgaria: în 3 săptămâni, 133 de km de gard împotriva porcilor bolnavi. România: un an de inactivitate, 127.000 de animale omorâte și peste 1.000 de concedieri

Peste 1.000 de angajați ai unor ferme închise din cauza Pestei Porcine Africane (PPA) au rămas fără loc de muncă.   Numărul total este însă mai mare, întrucât […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Bulgaria cedează României, pas cu pas, lanterna roșie

Economia Bulgariei o fi mai mică şi ceva mai puţin performantă dar pare a fi ceva mai vioaie. La nivelul PIB/locuitor, ca să parafrazăm o […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariu minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună un salariu minim în economia reală, ci numai în sectorul public. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor

La numai un an de la ridicarea interdicției la exportul de carne de porc (interdicție ce a durat aproximativ 14 ani), fermierii români, care se uitau […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »