Monitorul European al Educației 2016: Abandonul școlar crește spre dublul țintei fixate de România pentru 2020

De Iulian Soare | 13.11.2016 .

Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat luni de Comisia Europeană. România se numără printre cele șase state unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 % (celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta și Slovacia).

Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de numai 3 % din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la 3,7 % în 2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011, constată Raportul.

În paralel cu aceste creșteri de finanțare, populație școlară s-a redus și în 2014, iar în 2015-2016, numărul
total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane.

Cu toate că alocările s-au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatori calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și-au continuat trendul descendent.

monitorul-educatiei-romania-2016
Sursa: Monitorul educației și formării 2016

Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe

rata-scolari-nive-scazut-cunostinteCel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe de bază.

Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că România înregistrează rezultate dezastruoase la acest capitol.

Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen

Marea majoritate a statelor membre și-au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii, însă România a reușit să se îndepărteze iar de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai 11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.

rata-parasirii-timpurii-a-scolii
Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa: Eurostat

Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce-i drept, cu numai 0,1 puncte procentuale), celei înregistrate în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate ale UE (19%).

Cum arată mediile europene:

early-leavers-2015-school-eurostat

În comparație cu 2014, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni;

  • Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)
  • Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
  • Regiunea Sud- Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
  • Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)

România și celelalte țări ale Europei – abandon mare, rezultate modeste:

monitorul-educatiei-indicatori-principali
(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Inechități

Romii sunt cei expuși în mod special expuși sărăciei educaționale, puțini dintre copii acestei minorități au acces la educație de calitate.

Se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto, potrivit Raportului.

De asemenea, se mențin decalajele uriașe dintre rural și urban:

  • În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3- 5/6 ani erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
  • Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în mediul urban) (Ministerul Educației 2015).
  • În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
  • Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari pentru copiii din
    mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar.
  • Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale dificile.
  • În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Banca Mondială 2014).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »