Monitorul European al Educației 2016: Abandonul școlar crește spre dublul țintei fixate de România pentru 2020

De Iulian Soare | 13.11.2016 .

Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat luni de Comisia Europeană. România se numără printre cele șase state unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 % (celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta și Slovacia).

Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de numai 3 % din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la 3,7 % în 2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011, constată Raportul.

În paralel cu aceste creșteri de finanțare, populație școlară s-a redus și în 2014, iar în 2015-2016, numărul
total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane.

Cu toate că alocările s-au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatori calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și-au continuat trendul descendent.

monitorul-educatiei-romania-2016
Sursa: Monitorul educației și formării 2016

Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe

rata-scolari-nive-scazut-cunostinteCel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe de bază.

Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că România înregistrează rezultate dezastruoase la acest capitol.

Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen

Marea majoritate a statelor membre și-au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii, însă România a reușit să se îndepărteze iar de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai 11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.

rata-parasirii-timpurii-a-scolii
Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa: Eurostat

Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce-i drept, cu numai 0,1 puncte procentuale), celei înregistrate în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate ale UE (19%).

Cum arată mediile europene:

early-leavers-2015-school-eurostat

În comparație cu 2014, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni;

  • Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)
  • Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
  • Regiunea Sud- Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
  • Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)

România și celelalte țări ale Europei – abandon mare, rezultate modeste:

monitorul-educatiei-indicatori-principali
(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Inechități

Romii sunt cei expuși în mod special expuși sărăciei educaționale, puțini dintre copii acestei minorități au acces la educație de calitate.

Se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto, potrivit Raportului.

De asemenea, se mențin decalajele uriașe dintre rural și urban:

  • În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3- 5/6 ani erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
  • Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în mediul urban) (Ministerul Educației 2015).
  • În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
  • Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari pentru copiii din
    mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar.
  • Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale dificile.
  • În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Banca Mondială 2014).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Comisia Europeană este pregătită să ofere României asistență suplimentară. Garduri la frontierele interne ale UE pentru a opri epidemia

Comisia Europeană este gata să furnizeze României asistenţă tehnică suplimentară pentru combatarea pestei porcine africane, a declarat marţi un purtător de cuvânt al executivului comunitar, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Bulgaria își reformează sistemul de vignetă: nicio taxă pentru drumurile în stare proastă

Bulgaria trece, de la 1 ianuarie 2019, la un sistem electronic de vignete, similar cu cel care funcționează în România. Diferența semnificativă: șoferii vor fi […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »