Munca de acasă: În UE și în România

De Victor Bratu | 24.6.2018 .

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor publicate de Eurostat.

Cu doar 0,4% pe anul 2017, ne situăm cu un ordin de mărime sub media europeană de 5,0% şi departe de cele 5,7 procente consemnate în Zona Euro.

De reţinut, cifra de 0,3% avansată pentru Bulgaria este considerată discutabilă de Eurostat ( unreliable în original, lb. engleză), cel mai recent nivel cerificat ca atare pentru vecinii de la sud de Dunăre fiind de 0,5% în 2013. Ceea ce ne-ar trimite chiar pe ultimul loc în materie.

De altfel, noi figurăm în statistici cu cel mai ridicat procentaj al celor angajaţi care nu au lucrat nici măcar o dată de acasă (99,4% faţă de 99% în cazul Bulgariei şi 85,4% la nivelul UE).

La polul opus al muncii de acasă, se situează ţări precum Olanda (13,7%), Luxemburg (12,7%) şi Finlanda (12,3%).

La nivelul UE, marea majoritate a celor care lucrează acasă o constituie liber-profesioniştii ( self-employed în original, lb. engleză) , ceea ce face ca, în cazul lor, procentajul să urce la 18,1%, comparativ cu doar 2,8% în cazul angajaţilor.

De reţinut că procentajul persoanelor din UE care lucrează de acasă doar uneori a crescut în ultimii zece ani, de la 7,7% în 2008 până la 9,6% în 2017 (maximul de 9,8% a fost atins în 2016, ceea ce indică un trend de stabilizare în jurul pragului de zece procente).

Ar mai trebui amintit că, în general, procentajul este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor (şi la noi este la fel, cu 0,3% la bărbaţi şi 0,5% la femei), excepţii notabile fiind Olanda (14,7% dintre bărbaţi faţă de 12,6% dintre femei)  şi Danemarca (9,5% faţă de 7,6%).

La nivelul UE, munca de acasă devine tot mai comună odată cu vârsta. Ponderile urcă de la 1,6% în cazul grupei de vârstă 15 – 24 de ani, la 4,7% pentru grupa 25 – 49 de ani şi ajunge la 6,4% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani. La această din urmă grupă ( critică pentru atingerea nivelului de ocupare de ţintă de 70% -75% per total populaţie) , Olanda înregistrează un procentaj de 16,6% iar Finlanda de 13,6%.

Pentru referinţă şi pentru a vedea că se poate face mai mult în această privinţă şi la noi, vă prezentăm situaţia din câteva state cu care ar trebui să ne comparăm, situate mult mai aproape de practica occidentală. Asta, deşi se observă, în cazul Poloniei şi al Ungariei, un anumit recul pe parcursul ultimilor ani, doar Cehia fiind consecventă la acest capitol.

Evoluţia ponderii celor care lucrează în mod uzual de acasă ( 2013 – 2017):

Sub presiunea evoluţiei slabe în timp a ponderii celor care lucrează de acasă şi a menţinerii diferenţei majore care ne separă de Occident în această privinţă, România a adoptat la mijlocul anului trecut o legislaţie de profil menită să favorizeze dezvoltare acestui tip de muncă şi să crească oportunităţile de angajare.

Avantajele pot fi importante, atât pentru costurile suportate de firmă cu sediul, utilităţile etc. cât şi pentru salariat, în special, pe plan familial şi al economiei de timp utilizat pentru deplasarea la locul de muncă.

Primele rezultate oficiale ale schimbărilor de legislaţie vor putea fi, însă, contabilizate, de-abia în 2018.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »