Munca de acasă: În UE și în România

De Victor Bratu | 24.6.2018 .

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor publicate de Eurostat.

Cu doar 0,4% pe anul 2017, ne situăm cu un ordin de mărime sub media europeană de 5,0% şi departe de cele 5,7 procente consemnate în Zona Euro.

De reţinut, cifra de 0,3% avansată pentru Bulgaria este considerată discutabilă de Eurostat ( unreliable în original, lb. engleză), cel mai recent nivel cerificat ca atare pentru vecinii de la sud de Dunăre fiind de 0,5% în 2013. Ceea ce ne-ar trimite chiar pe ultimul loc în materie.

De altfel, noi figurăm în statistici cu cel mai ridicat procentaj al celor angajaţi care nu au lucrat nici măcar o dată de acasă (99,4% faţă de 99% în cazul Bulgariei şi 85,4% la nivelul UE).

La polul opus al muncii de acasă, se situează ţări precum Olanda (13,7%), Luxemburg (12,7%) şi Finlanda (12,3%).

La nivelul UE, marea majoritate a celor care lucrează acasă o constituie liber-profesioniştii ( self-employed în original, lb. engleză) , ceea ce face ca, în cazul lor, procentajul să urce la 18,1%, comparativ cu doar 2,8% în cazul angajaţilor.

De reţinut că procentajul persoanelor din UE care lucrează de acasă doar uneori a crescut în ultimii zece ani, de la 7,7% în 2008 până la 9,6% în 2017 (maximul de 9,8% a fost atins în 2016, ceea ce indică un trend de stabilizare în jurul pragului de zece procente).

Ar mai trebui amintit că, în general, procentajul este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor (şi la noi este la fel, cu 0,3% la bărbaţi şi 0,5% la femei), excepţii notabile fiind Olanda (14,7% dintre bărbaţi faţă de 12,6% dintre femei)  şi Danemarca (9,5% faţă de 7,6%).

La nivelul UE, munca de acasă devine tot mai comună odată cu vârsta. Ponderile urcă de la 1,6% în cazul grupei de vârstă 15 – 24 de ani, la 4,7% pentru grupa 25 – 49 de ani şi ajunge la 6,4% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani. La această din urmă grupă ( critică pentru atingerea nivelului de ocupare de ţintă de 70% -75% per total populaţie) , Olanda înregistrează un procentaj de 16,6% iar Finlanda de 13,6%.

Pentru referinţă şi pentru a vedea că se poate face mai mult în această privinţă şi la noi, vă prezentăm situaţia din câteva state cu care ar trebui să ne comparăm, situate mult mai aproape de practica occidentală. Asta, deşi se observă, în cazul Poloniei şi al Ungariei, un anumit recul pe parcursul ultimilor ani, doar Cehia fiind consecventă la acest capitol.

Evoluţia ponderii celor care lucrează în mod uzual de acasă ( 2013 – 2017):

Sub presiunea evoluţiei slabe în timp a ponderii celor care lucrează de acasă şi a menţinerii diferenţei majore care ne separă de Occident în această privinţă, România a adoptat la mijlocul anului trecut o legislaţie de profil menită să favorizeze dezvoltare acestui tip de muncă şi să crească oportunităţile de angajare.

Avantajele pot fi importante, atât pentru costurile suportate de firmă cu sediul, utilităţile etc. cât şi pentru salariat, în special, pe plan familial şi al economiei de timp utilizat pentru deplasarea la locul de muncă.

Primele rezultate oficiale ale schimbărilor de legislaţie vor putea fi, însă, contabilizate, de-abia în 2018.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »