Nivel record al exporturilor Gazprom în UE, în pofida politicilor de reducere a dependenței energetice de Rusia

De Adrian N Ionescu | 28.11.2016 .

Producătorul rus Gazprom exportă în statele membre din Uniunea Europeană mai multe gaze naturale decât oricând, potrivit unui comunicat al companiei.

Astfel livrările de gaze au crescut, în perioada ianuarie – octombrie 2016, cu 7,5 percent către Germania, cu 54,6% către Marea Britanie, cu 20,4% spre Franța, pentru Austria – cu 27,5%, Grecia – 47,3%, 91,8% Olanda, 149% Danemarca și 16,7% spre Polonia.

Aceasta, în condițiile în care politicile pentru energie ale UE sunt configurate pentru a reduce dependența de gazele rusești.

Comunicatul Gazprom vine după întâlnirea de vineri, de la Bruxelles, a trilateralei (Rusia – furnizoarea, Ucraina – țară de tranzit, UE – principalul importator al gazelor naturale rusești) privind aprovizionarea cu stocurile necesare pentru această iarnă.

Vicepreședintele CE pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, s-a declarat favorabil continuării discuțiilor în această formulă.

“Uniunea Europeană și Rusia sunt interdependente în materie de energie. UE este consumatorul – cheie al Rusiei în ceea ce privește combustibilii fosili. Plătim la timp. Plătim într-o valută puternică. Și vrem să cumpărăm gaze rusești și în viitor”, a spus Šefčovič.

În România, situația este similară, dar motivele creșterii importurilor din Rusia sunt diferite.

Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

(Citiți și: ”Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie”)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »