Noua Comisie Europeană: nominalizări, certitudini, variante vehiculate pe holurile de la Bruxelles

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Jean Claude Juncker (foto) urmează să fie votat marţi, de Parlamentul European, în funcția de preşedinte al Comisiei Europene, pentru ca o zi mai târziu, liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru a discuta portofoliile viitorului executiv european, nominalizările guvernelor naţionale, dar şi celelalte funcţii de top la nivelul UE care trebuie completate.

Negocierile sunt dificile pentru că trebuie să țină seama de mai multe aspecte:

  • trebuie să ia în calcul acum înţelegerile făcute în timpul discuţiilor pentru propunerea şi validarea fostului premier luxemburghez în funcţia de şef al Comisiei
  • împărţirea între familii politice a posturilor,
  • împărțirea între statele noi şi vechi ale UE, statele occidentale şi central şi est europene,
  • să asigure și un echilibru de gen.

Bătălia pentru funcţia de „ministru de Externe” al UE

Presa de la Bruxelles susţine că, miercuri, liderii europeni vor decide doar succesorul lui Catherine Ashton, la conducerea politicii externe a UE, în timp ce ocupantul postului de preşedinte al Consiliului european va fi decis abia în toamnă.

Preferată pentru ocuparea acestei poziţii pare ministrul de Externe italian, Federica Mogherini (foto). Este femeie şi face parte din familia politică de centru-stânga, ceea ce ar face ca preşedintele Consiliului European să revină dreptei.

Numai că, potrivit Financial Times, un grup de ţări central şi est-europene au lansat o campanie de ultimă oră împotriva politicienei din Italia. Argumentul lor: Italia nu a avut o poziţie dură faţă de Rusia.

Iniţiativa aparţine ţărilor baltice şi Poloniei, care au cerut o atitudine mai fermă şi sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, spun diplomaţi europeni pentru Financial Times.

Iar aceste ţări au primit şi susţinerea tacită a altor state europene, după ce, săptămâna trecută, ministrul de Externe italian l-a invitat pe Vladimir Putin la un summit UE-Asia care va avea loc în toamnă, la Milano.

Candidatura Federicăi Mogherini a fost public susţinută în week-end, de doi importanţi lideri de centru-stânga: propriul premier, Matteo Renzi, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande.

Pe de altă parte, şi în Parlamentul European se conturează o opoziţie faţă de ministra italiană. PPE argumentează că aceasta nu are suficienţă experienţă şi greutate pentru a fi reprezentanta UE în politica externă. Federica Mogherini deţine actuala funcţie abia din luna februarie. Iar orice candidat pentru postul de comisar european trebuie să treacă de audierile comisiilor de specialitate din PE.

Dorinţa de a avea un echilibru între sexe şi familiile politice, în acest caz să fie femeie de centru-stânga, nu trebuie să ducă la ignorarea capacităţilor profesionale şi a experienţei, a justificat această poziţie un lider PPE, citat de FT.

Blocarea sprea ascensiunea la această funcţie a ministrului italian deschide calea spre alte cadidaturi. Printre numele vehiculate sunt cele ale miniştrilor de externe polonez, Radek Sirkorski, şi suedez, Carl Bildt. Cei doi însă au o poziţie prea tranşant opusă Rusiei, se apreciază în cercurile puterii de la Bruxelles, ceea ce le anulează şansele să obţină acest post.

În plus, ministrul polonez ar fi fost compromis şi de conţinutul dscuţiilor sale private, făcute publice după ce înregistrările acestora au apărut într-un ziar de la Varşovia.

În aceste condiţii, ar rămâne opţiunea de compromis: bulgăroaica Kristalina Georgieva, actualul deţinător al portofoliului de ajutor umanitar. A lucrat anterior la Banca Mondială, are o activitate extrem de apreciată la Bruxelles, însă în plan intern, chiar dacă este apolitică, este percepută ca apropiată a fostului premier, Boiko Borisov, şi nu este certă nominalizarea ei din patea guvernului bulgar.

Candidaţii pentru CE: foşti comisari menţinuţi în Colegiu, premieri care vor o carieră europeană

Jean-Claude Juncker ar trebui să îşi formeze echipa până la începutul vacanţei, în luna august, pentru ca apoi audierile în PE să aibă loc în luna septembrie, iar în luna octombrie să aibă loc transferul între comisari, pentru ca noua echipă a Comisiei să îşi înceapă activitatea de la 1 noiembrie.

Mai multe state membre şi-au anunţat deja public candidatul oficial pentru Comisia Europeană. O parte dintre guvernele ţărilor UE, au ales să îşi meţină reprezentantul actual în Comisie: este cazul Slovaciei – optează în continuare pentru Maros Sefcovic -, Austriei – Johannes Hahn, Germaniei – Gunther Oettinger şi Croaţiei – Neven Mimica.

România a avut aceeaşi opţiune. Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că a ajuns la consens cu premierul Victor Ponta pentru menţinerea lui Dacian Cioloş (foto) în Comisia Europeană şi pentru acelaşi portofoliu: agricultura.

„Premierul trebuie să aibă grijă prin Ministerul de Externe să se facă toate demersurile către ministerele de externe ale statelor membre, iar eu am obligaţia să susţin aceste lucru în discuţiile cu viitorul preşedinte al Comisiei şi în Consiliul European”, a afirmat Traian Băsescu, într-o emisiune la Digi24.

În plus, şeful statului a spus că România ţinteşte şi un post de vicepreşedinte.

Totuşi, deşi iniţial premierul Ponta a vorbit şi el despre sprijinul acordat lui dacian Cioloş, tot săptămâna trecută, aceasta a avut o declaraţie care a cauzat confuzie.

“Eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. Dacă preşedintele merge şi propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie, că nu îmi este opozabilă.

Deci, dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal să fiu cel care participă la negocieri, că altfel negociază preşedintele ceva ce trebuie să fac eu, ceea ce sigur că nu funcţionează”, a spus Victor Ponta.

Alte state au optat pentru premieri şi foşti premieri. Sau au răspuns dorinţei acestora pentru o carieră la nivel european. Este cazul Finlandei, unde Jyrki Katainen a renunţat la funcţia de prim ministru şi l-a înlocuit pe Olli Rehn, devenit eurodeputat, la conducerea direcţiei privind afacerile economice şi financiare şi va rămâne şi în viitoarea echipă, dacă nu va fi ales preşedinte al Consiliului European, aşa cum se mai vehiculează.

Fostul premier leton Valdis Dombrovskis îşi va reprezenta ţara în Comisia Europeană, în timp ce şi Estonia intenţionează să trimită tot un fost prim ministru: pe Andrus Ansip. Şi despre acesta presa internaţională scrie că ar fi în cărţi pentru postul de preşedinte al Consiliului.

Decizii de ultim moment

Sunt însă cancelarii care nu au decis încă, dar sunt foarte aproape de a o face în aceste două zile până la începerea reuniunii liderilor europeni de miercuri.

Coaliţia din Cehia trebuie să ajungă la un acord privind nominalizarea pentru CE. Una dintre varinte este actualul ministru pentru Dezvoltare Regională, Věra Jourová, dar social-democraţii insistă ca ministrul de finanţe, Pavel Mertlík, să fie varianta cehă.

Praga îşi doreşte portofoliul transporturilor, industriei sau al fondurilor europene(dezvoltare regională), iar premierul ceh s-a asigurat de sprijinul colegului său socialist francez, Francois Hollande, în acest sens.

Presa cehă susţine că guvernul de la praga ar putea opta pentru menţinerea în continuare a lui Stefan Fule, comisarul responsabil pentru Extindere, încă cinci ani în Comisia Europeană. Totuşi, în condiţiile în care numărul de candidate în Comisie pare nesatisfăcător, iar Praga îşi doreşe un portofoliu important, câştig de cauză ar putea avea deţinătoarea portofoliului Dezvoltării Regionale din guvernul ceh.

Franţa are şi ea mai mulţi candidaţi. A fost prezentate numele ministrului de finanţe, Pierre Moscovici, al fiicei fostului preşedinte al CE, Jacques Delors, actualul lider socialist Martine Aubry, dar şi numele fostului premier Jean-Marc Ayrault.

Iniţial, presa internaţională susţinea că Parisul şi-ar dori portofoliul concurenţă, însă odată cu promisiunea făcută socialiştilor de către Jean-Claude Juncker, în schimbul sprijinului la votul din PE de a da cel mai important portofoliu economic socialiştilor, şansele lui Serge Moscovici cresc exponenţial.

Nici Marea Britanie nu s-a decis asupra reprezentantului în Comisia Europeană. Iar poziţia acestei ţări este una delicată, în condiţiile în care David Cameron a fost cel mai dur şi singurul oponent de luat în seamă la Jean-Claude Juncker.

Fostul lider conservator, Michael Howard, este una dintre variante. Potrivit presei de la Londra, premierul britanic ar vrea ca ţara sa să trimită la Bruxelles un politician dur, capabil să “renaţionalizeze” cât mai multe puteri de la nivel comunitar, în vederea referendumului privind ieşirea marii britanii din UE, care s-ar profila pentru 2017.

Pe de altă parte, David Cameron nu exclude nici varianta de a trimite o femeie, de teamă ca ţara sa să nu rateze un post important în Comisie. Londra ar vrea portofoliul pieţei interne.

Pe de altă parte, diplomaţi britanici spun că se aşteaptă la represalii din partea lui Jean-Claude Juncker, în timp ce puţini lideri europeni ar fi dispuşi să îl susţină pe premierul Regatului Unit după atitudnea pe care a avut-o la ultimul summit. Şi cu atât mai puţini ar vrea să îl sprijine pentru obţinerea unui post de top.

Belgia, pe de altă parte, s-ar putea număra şi ea printre perdanţii în această Comisie Europeană. Actualmente, ea deţine importantul portofoliu al comerţului. Karel de Gucht a avut una dintre poziţiile-cheie, mai ales în contextul negocierilor tratatelor bilaterale de investiţii şi comerţ cu ţări terţe. Luni, spre exemplu, are loc a treia rundă de negocieri a TTIP, tratatul de comerţ şi investiţii cu SUA.

Belgia însă nu are încă un guvern, după eşecul partidului separtist flamand N-VA de a forma o colaliţie, după o lună de negocieri. Prin urmare, rămâne de văzut cu ce variantă de comisar european se va prezenta liderul belgian la reuniunea de miercuri, sau dacă va prezenta o variantă. Cu cât întârzie mai mult, cu atât îşi reduce şansele de a obţine un portofoliu semnificativ.

Spania ar putea fi un concurent pentru portofoliul Agriculturii

Candidatul Spaniei pare să fie, potrivit Euractiv Spania, Miguel Arias Cañete, fost ministru al Agriculturii în ţara sa, bine cunoscut la Bruxelles, în urma activităţii sale ca eurodeputat, timp de 13 ani şi preşedinte al comisiei parlamentare pentru Agricultură. Experienţa sa şi expertiza îl fac potrivit pentru portofoliul agriculturii din Comisie, dorit oficial de România.

Spania vrea să obţină un portofoliu important, precum piaţa internă, comerţ sau chiar afaceri economice şi monetare. Iar pentru acesta din urmă, unii membri ai Partidului Popular, aflat la putere în Spania, l-ar prefera pe actualul ministru al economiei, Luis De Guindos.

Acesta este însă avansat ca şi candidat şi pentru preşedinţia Eurogrupului, care ar trebui şi ea decisă la reuniunea de miercuri, la pachet cu celelalte posturi importante de conducere la nivelul UE. Dacă nominalizarea acestuia i-ar asigura premierului spaniol obţinerea portofoliului economic dorit, atunci el ar pute fi varianta oficială propusă de Spania.

Lituania şi-a anunţat deja candidatul, după ce propunerea premierului a fost acceptată şi de preşedintă, Dalia Grybauskaite (ea însăşi fost comisar european), şi de parlamentul de la Vilnius. El este Vytenis Andriukaitis, ministrul Sănătăţii.

Candidatul Irladei este Phil Hogan, fostul ministru al Mediului. Numai cp nominalizarea sa a fost contestată de mai mulţi eurodeputaţi irlandezi. Aceştia vor explicaţii privind activitatea sa ca ministru al Mediului.

Jean-Claude Juncker vrea neapărat să o aibă în echipa sa pe Kristalina Georgieva, actualul comisar bulgar, informează luni Euractiv.com, care citează surse din Comisia Europeană. Fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale, ea şi-a făcut o bună reputaţie ca şi comisar european.

Tocmai de aceea, susţin sursele europene citate de publicaţia de la Bruxelles, preşedintele desemnat al Comisiei a vrut să se asigure, într-o dscuţie telefonică avută cu premierul bulgar, că Georgieva va fi nominalizată şi pentru următorii cinci ani.

Patru noi comisari audiaţi luni în PE – unii vor rămâne în echipa următoare

Luni seara, comisiile de specialitate din Parlamentul European vor audiat patru comisari europeni propuşi să îi înlocuiască pe cei deveniţi eurodeputaţi.

Este vorba despre Jyrki Katainen (foto), comisarul finlandez pentru afaceri economice şi monetare, care îl înlocuieşte pe Olli Rehn, polonezul Jacek Dominik, fost ministru de finanţe, care va prelua mandatul pentru buget. Cei doi vor fi menţinuţi şi în următoarea componenţă a CE.

Martine Reicherts o înlocuieşte pe luxemburgheza Viviane Reding la portofoliul Justiţie şi Drepturi Fundamentale şi va avea un mandat scurt, până la sfârşitul lunii octombrie. Iar Nelli Feroci va prelua portofoliul industriei de la Antonio Tajani, devenit şi el eurodeputat.

Numele vehiculate în statele UE pentru reprezentarea în Comisia Europeană

Germania – Gunther Ottinger

Franţa – Serge Moscovici, Jean-Marc Ayrault, Martine Aubry

Marea Britanie – Andrew Lansley, Michael Howard

Italia – Federica Mongherini

Spania – Miguel Arias Cañete

Finlanda – Jyrki Katainen

Slovacia – Marcos Sefcovic

Austria – Johannes Hahn

România – Dacian Cioloş

Bulgaria – Kristalina Georgieva

Grecia – Dora Bakoianis

Belgia – Marianne Thyssen

Irlanda – Phil Hogan

Croaţia – Neven Mimica

Estonia – Andrus Ansip

Lituania – Vytenis Andriukaitis

Polonia –Jacek Dominik, Radoslaw Sirkorski

Cehia – Věra Jourová, sau Pavel Mertlík

Letonia – Valdis Dombrovskis

Mai multe femei în funcţii de conducere la nivelul UE

Acest ultim aspect nu este deloc neglijabil: este o condiţie asupra căreia au insistat socialiştii, dar şi un obiectiv al lui Jean-Claude Juncker. Cu atât mai mult cu cât, spun analiştii, o Comisie cu mai puţine femei în componenţă ar aveva probleme în PE.

Preşedintele desemnat a Comisiei le-a cerut autorităţilor statelor membre să nominalizeze mai multe femei pentru postul de comisar european din partea ţărilor lor şi a promis că, în acest caz, ele vor beneficia de portofolii importante sau de posturi de vicepreşedinte al Comisiei. O promisiune deloc neglijabilă.

În plus, există o adevărată campanie a actualilor comisari europeni femei în acest sens. Comisarul pentru educaţie, Androulla Vassiliou (foto), a anunţat că toate cele 9 membre ale Comisiei Europene actuale îi cer lui Jean-Claude Juncker să aibă cel puţin 10 femei în noua echipă.

„Femeile comisar european din această echipă sunt foarte îngrijorate că următoarea Comisie nu va avea suficiente femei în componenţă”, a spus Androulla Vassiliou.

Îngrijorarea pare justificată în condiţiile în care în mai bine de jumătate dintre ţările membre există deja candidaţii fie oficiali, fie vehiculaţi pentru postul de comisar european, iar aproape toţi dintre aceştia sunt bărbaţi.

Candidatele ale căror nume au apărut în presa internaţională sunt pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European – premierul danez Helle Thorning-Smith – şi pentru cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă al UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat cele mai mari […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariile românești și taxarea lor: o comparație cu statele OECD. Topul pe sectoare de activitate

Câștigul salarial mediu net pe 2016 a fost de 2.046 lei ( echivalentul a 456 euro) pe lună, potrivit datelor prelucrate de INS. Acest indicator esential […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile imediate ale UE: securitate, protecție socială, prosperitate, diplomație externă

Liderii celor 27 de state membre ale UE reuniți sâmbătă la Roma (Marea Britanie nu a participat din cauză că în doar 4 zile urmează […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale UE […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »