Noua și spectaculoasa lege a pensiilor: creștere cu 130% a cheltuielilor, formulă nouă de recalculare, noi indemnizații luate în calcul

De Mariana Bechir | 10.8.2018 .

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu 131%, de la 60,7 miliarde de lei, estimatul pentru 2018, la 140,02 miliarde în 2022, potrivit proiectului noii Legi a pensiilor, pus în dezbatere publică joi seara.

Impactul pe patru ani este de 40 de miliarde de lei.

În 2021, aceste cheltuieli vor fi duble față de prezent, ceea ce presupune o creștere cu 25% pe an a efortului bugetar.

“Nu există niciun argument logic pentru a susține această dinamică”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliul Fiscal, pentru cursdeguvernare.ro.

“Noi avem și azi o problemă de sustenabilitate a pensiilor. Nu trebuie să facem niciun calcul. Când cineva îți spune că în trei ani de zile se dublează efortul bugetar, aritmetica nu iese”, a adăugat el.

Raportat la resursele noastre din taxe și impozite, precizează Ionuț Dumitru, povara facturii sociale, care include salarii în sectorul bugetar și asistență socială, inclusiv pensii, este foarte mare, cea mai mare din Europa. Nici ]nainte de criz[ nu era a;a mare.

Premisele de la care pornesc aceste calcule, sunt cele din prognozele Comisiei Naționale de Prognoză:

  • 5,907 de milioane de salariați în 2022, față de 5,138 milioane în 2018
  • un salariu mediu brut pe economie de 5.737 de lei în 2022, comparativ cu 4.300 de lei în 2018

Astfel, din contribuțiile sociale ale celor 5,907 milioane de salariați, în 2022 se vor colecta 99,7 miliarde de lei, spune Ministerul Muncii, peste 101 miliarde, matematic. 

Costul pensiilor fiind de 140,01 miliarde de lei, înseamnă că deficitul de la bugetul de pensii va fi de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Lor li se adaugă fondurile pentru pensiile agricultorilor, pentru pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor, care se transferă la asistență socială, nu se mai contabilizează la bugetul pensiilor.

Aceasta înseamnă că deficitul total cu plata pensiilor, fiie că ele sunt cuprinse în legea bugetului asigurărilor sociale sau la asistență socială, va fi de 50 de miliarde de lei în 2022.

Este un deficit similar cu bugetul total alocat pensiilor în urmă cu câțiva ani:

  • 2013 – 50 de miliarde de lei
  • 2014 – 52 de miliarde de lei
  • 2015 – 52 de milairde de lei

Legea schimbă radical modul de calculare a pensiilor și elimină pensia socială din această categorie, mutând-o la la capitolul Asistență socială din buget, însă va fi plătită tot prin Casa Națională a Pensiilor.

Precizare importantă:

Deși s-au grăbit să o prezinte în plină perioadă de concedii, legea va intra în vigoare abia peste trei ani.

Până atunci, punctul de pensie va crește prin decizie politică, fără să fie explicate și prezentate fundamentele luate în calcul, astfel:

  • 2019 – de la 1.100 de lei, la 1.265 lei 
  • 2020 (an electoral) – la 1.775 lei (cu peste 40%)
  • 2021 – 1.875 de lei

Din 2021, când ar urma să intre în vigoare legea, apare marea noutate a viitorului sistem de calculare a pensiilor: valoarea punctului de referință (VPR).

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Din 2022, valoarea punctului de referință va fi indexată cu inflația.

Noua formulă de calcul al pensiilor

  • Pensia va fi reprezentată de numărul total de puncte (NTP) înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
  • Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
  • VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Liviu Dragnea a oferit și câteva exemple în prezentarea făcută joi seara, la Antena 3:

  • un profesor cu stagiu de 35 de ani și 40 d epuncte realizate va avea în 2021 o pensie de 3.000 de lei
  • un medic, stagiu 37 și 63 de puncte realizate – pensie de 4.725 de lei

Noi venituri luate în considerare la calcularea pensiei

  • masterul și doctoratul sunt incluse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente – facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice
  • de asemenea, se iau în considerare toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuții la pensie – acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, premii, prime, bonusuri etc. Dacă pensionarul nu are acte pentru acestea, se acordă un supliment de 10%, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001

Astfel, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani, plus patru ani de facultate, doi de master, trei de doctorat, șase luni armată și șase luni șomaj, se poate ajunge la o perioadă asimilată de 25 de ani:

Pensia pentru limită de vârstă

  • În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
  • Actuala pensie anticipată devine pensie pentru limită de vârstă, adică cei care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv cu perioadele asimilate (studiile), se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.
  • Femeile care au stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.
  • Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul etc.
  • Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.
  • În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Indemnizația socială pentru pensionari: cum se cosmetizează deficitul și raportul salariați-pensionari

Indemnizația socială pentru pensionari, numită și pensia socială, nu va mai intra în categoria pensiilor, ci va fi cuprinsă la capitolul de asistență socială, precizează proiectul de lege.

“Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opțiune între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială.”

De la 1 iulie, această indemnizație este de 640 de lei. Încă nu există datele de execuție pe luna iulie, dar estimarea guvernului la capitolul “pensii pentru agricultori, pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor” arată un total de 6,5 miliarde de lei anul în curs.

Pentru 2021, acest capitol este estimat la peste 10 miliarde de lei.

În iunie, ultima lună cu pensie socială de 520 de lei, 141.503 de persoane beneficiau de o subvenție medie de 110 lei (pe lângă suma suvenită cuvenită conform contributivității), iar 661.318 de persoane, de o subvenție medie de 190 de lei.

Datele Casei Naționale de Pensii (CNP) arată că în luna iunie existau 1.386.307 persoane care aveau o pensie mai mică de 600 de lei.

Ei bine, asta înseamnă că aproximativ 1,5 milioane de pensionari vor fi eliminați din bugetul asigurărilor sociale și din statistica pensionarilor.

În iunie, connform datelor oficiale existau:

  • 5,017 milioane de pensionari
  • 4,940 milioane de salariați (fără cei din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SIE, SRI, STS etc.)

Cum vor arăta statisticile după intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor:

  • 3,5 milioane de pensionari
  • peste cinci milioane de angajați

Proiectul nu menționează dacă aceste indemnizații vor fi încasate în continuare prin Casa de Pensii ori prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Ce prevede proiectul despre indemnizația socială:

  • Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.
  • Ei beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Programul de guvernare al PSD, amintit de Liviu Dragnea, stabilește că aceste indemnizații vor crește din 2019 cu câte 10%. Pornind de la baza 640 de lei în 2018.

(DESCĂRCAȚI AICI PROIECTUL)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Blocarea reformei Fiscului: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF

Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să aranjeze […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Saga Oltchim: Comisia Europeană şi-a dat acordul preliminar pentru preluarea de către Chimcomplex

Tranzacţia prin care Chimcomplex Borzeşti preia combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a primit acordul preliminar al Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Chimcomplex. Directoratul General […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Legile Justiției / Comisia de la Veneția: “Este evident că autoritățile române au interpretat greșit textele Comisiei”. Recomandările

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să reexamineze modificările operate pe legile Justiției, astfel încât să fie menținută independența magistraților și să fie evitat riscul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Șefa Înaltei Curți: Impostorii vor ca actul de justiţie să fie realizat potrivit valorilor lor – minciuna și manipularea

România trece „printr-o perioadă plină de provocări, în care minciuna, impostura, manipularea stau cu regele la masă, ca să citez un clasic poet român”, a […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »