O „nouă primăvară” a relaţiilor greco-ruse: Alexis Tsipras sfidează Europa de la Moscova

De Anne-Marie Blajan | 9.4.2015 .

tsipras-putin-540x304Premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele Vladimir Putin au afirmat că vor să relanseze relaţiile dintre ţările lor, care se află acum într-o „nouă primăvară”. Asta însă se întâmplă pe fondul unei noi schisme în interiorul Uniunii Europene, între Grecia şi celelalte state membre, în condiţiile în care UE vrea menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

După o întâlnire de trei ore cu preşedintele rus – într-o vizită care are loc chiar înainte cu o zi şi în ziua în care Grecia trebuie să plătească o rată din împrumutul acordat de FMI – Alexis Tsipras transmite de la Moscova că „Grecia este o ţară suverană cu drepturi inalienabile, care poate decide asupra politicii sale externe” şi nu este „o colonie îndatorată”.

„Suntem un stat suveran şi putem semna acorduri în interesul nostru comun pentru a lupta împotriva crizei cu care se confruntă ţara noastră. De aceea am venit aici. Vrem să creăm legături de încredere cu Rusia”, a afirmat premierul grec.

Mai mult, acesta a plusat în declaraţii, creând astfel premisele unei rupturi cu UE: Alexis Tsipras a spus, din nou, la Moscova de această dată, că războiul economic împotriva Rusiei nu va rezolva problemele de securitate ale Europei pe care le are cu gigantul de la est şi ar putea duce la „un nou război rece în Europa”.

Înaintea vizitei sale în Rusia, oficiali ai UE l-au avertizat pe premierul Tsipras că subminează unitatea continentului  în privinţa poziţiei faţă de sancţiunile impuse Moscovei.

Iar Kremlinul a curtat îndelung Atena pentru a obţine susţinerea politică de a bloca sancţiunile antiruse.

Ce dă Rusia în schimbul sprijinului grec în UE

În schimb, preşedintele Putin a spus că este pregătit să ajute Atena, prin satisfacerea nevoilor de gaz ale Greciei prin cooptarea în proiectul Turkish Stream şi prin investiţii în sectoarele energetic şi de transporturi ale Greciei.

Înainte de întâlnirea celor doi lideri, Kommersant arăta, citând surse guvernamentale ruse, că Moscova este dispusă să acorde gaz ieftin Greciei, dar şi să acorde împrumuturi Atenei, în schimbul unor active. Presa rusă vorbea despre compania de gaz greacă DEPA, cea de căi ferate TrainOSE sau porturile din Atena şi Salonic.

În schimb, miercuri ministrul rus al Dezvoltării Economice, Aleksey Ulyukayev  spunea că Rusia a elaborat mai multe propuneri care ar putea duce la ridicarea embargoului impus produselor alimentare provenite din Grecia.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Vladimir Putin, Grecia nu a cerut ajutorul financiar al Rusiei în întâlnirea de miercuri.

Liderul de la Kremlin a precizat totuşi că Rusia ar putea oferi credite pentru proiecte comune mai ample cu Grecia în viitor. Iar Atena ar achita orice astfel de împrumut din profiturile obţinute din viitoarele astfel de proiecte.

Vladimir Putin nu a oferit mai multe detalii, dar a precizat că a discutat în amănunt această idee cu Tsipras, potrivit Reuters. Creditorii internaţionali ai Atenei ar avea de câştigat de pe urma cooperării dintre Rusia şi Grecia, crede preşedintele Putin.

Moscova ar fi interesată să participe la oferte de privatizare, în cazul în care Grecia va organiza astfel de licitaţii, iar liderul de la Kremlin speră ca firmele din Rusia să nu fie dezavantajate în faţa altor posibile companii.

Vladimir Putin a anunţat totodată că Grecia şi Rusia au adoptat un plan comun de acţiune pentru 2015 şi 2016, scrie The Guardian. “Am convenit să acordăm mai multă atenţie cooperării în privinţa investiţiilor. Până acum, cifrele au fost destul de modeste la acest capitol”, a spus liderul de la Kremlin.

În plus, preşedintele rus  a mai spus că Grecia poate deveni un centru de distribuţie a energiei.

Zi de plată pentru Grecia

Joi, guvernul grec trebuie să achite 448 de milioane de euro către FMI, parte din împrumutul  luat de la instituţia financiară internaţională.

Oficialii de la Atena le-au spus însă creditorilor din zona euro că nu vor mai ptuea achita ratele şi nici pensii şi salarii după data de 28 aprilie.

rate grecia
FOTO: The Telegraph

 

Şi pentru a antagoniza total zona euro, parlamentul grec votează joi o lege prin care vor fi angajaţi în sectorul public 12.000 de oameni. 3900 dintre ei sunt regangajaţi, după ce au fost concediaţi din motive de austeritate. Costul acestei decizii este de 72 de milioane de euro.

Pe de altă parte, reprezentantul Greciei la FMI şi-a dat miercuri demisia. Motivul nu este cunoscut încă, dar decizia a venit după întâlnirea ministrului de Finanţe grec cu şefa FMI, Christine Lagarde. Thanos Catsambas este un veteran la FMI şi a fost numit acolo în 2012, de către guvernul Samaras. A fost cel care a solicitat al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia.

 

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Statele UE au aprobat în unanimitate: 2,8 miliarde de euro – tarife suplimentare pe importurile din SUA

Statele Uniunii Europene au aprobat joi, în unanimitate, planul de impunere a tarifelor vamale pe produse americane în valoare de 2,8 miliarde de euro, în […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România a fost condamnată de CEDO în dosarul închisorilor secrete ale CIA

România a fost condamnată joi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în dosarul închisorilor secrete ale CIA, anunță AFP. Curtea a stabilit că România trebuie […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Declaraţia Summitului UE – Balcanii de Vest: Susținere fără echivoc a perspectivei de aderare

Uniunea Europeană (UE) își reafirmă susținerea fără echivoc a perspectivei europene a Balcanilor de Vest, potrivit declarației comune de la finalul întâlnirii la nivel înalt […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România, Cehia și Ungaria au blocat o declarație comună a UE privind ambasadele din Israel. MAE: Textul era lipsit de echilibru

UPDATE: Ministerul român de Externe a confirmat sâmbătă, printr-un comunicat, blocarea unei declarații critice la adresa deciziei SUA privind ambasada sa din Israel. Textul declarației UE […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Raportul GRECO 2017: Unele inițiative legislative duc la încălcarea standardelor anticorupție ale Consiliului Europei

Noile inițiative legislative promovate în 2017 în unele state europene au inversat reformele întreprinse anterior pentru consolidarea luptei împotrivei corupției și ar putea duce la […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »