O comparație: România și celelalte state estice, în programul de investiții Juncker

De Anne-Marie Blajan | 11.12.2014 .

Proiectele propuse de statele membre spre a fi garantate prin fondul european de investiţii instituit de Jean-Claude Juncker sunt o ilustrare a modului în care noile state care au aderat la UE (e vorba de cele din Europa de est) au reuşit (sau nu) să treacă la un nou nivel de dezvoltare prin folosirea banilor europeni sau resurse proprii.

cursdeguvernare.ro/cronicaeuropeana.ro au făcut o analiză comparativă a listelor cu proiecte propuse de România şi de alte patru state foste comuniste, care, este adevărat, au avut un start avansat de apartenenţă la Uniunea Europeană: Cehia, Ungaria şi Polonia, dar şi Bulgaria, parteneră de aderare în 2007.

Polonia se află la un alt nivel de dezvoltare, acum proiectele sale se concentrează în domeniul uniunii energetice, a reabilitării şi construirii căii ferate, a sistematizării transportului urban pentru a fi mai modern şi mai ecologic. Revitalizarea sectorului siderurgic, a politicii post-industriale sunt alte obiective ale guvernului de la Varşovia.

Prin contrast, România încă este concentrată pe construirea de autostrăzi, pe dezvoltarea infrastructurii de management a apei uzate şi a deşeurilor, pe construirea de cămine studenţeşti şi unităţi de învăţământ, mai degrabă decât pe cercetare moleculară, cum este cazul Poloniei.

(Citiţi aici pe larg despre proiectele propuse de România: DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi )

Situaţia este însă similară în Bulgaria, la fel de preocupată de construirea de autostrăzi, de programele de reabilitare a locuinţelor sau de infrastructura de apă şi canalizare, dar şi cea energetică.

Cehia pune un mare accent pe infrastructura energetică şi diversificarea căilor de transport, dar şi pe ceretare, programe de antreprenoriat sau de îmbunătăţirea transportului urban în marile oraşe ale ţării. Vehiculele electrice sunt un deziderat pentru guvernul de la praga.

Aceleaşi obiective le are şi guvernul din Ungaria, care vrea să pregătească industria auto pentru a produce automobile electrice şi hibrid. Ţara vecină are în vedere proiecte de cercetare şi de centre în care cercetarea şi multinaţionalele se sprijină reciproc pentru dezvoltarea unei economii inovative.

Polonia – proiecte ale unei socieăţi dezvoltate

Lista de proiecte a guvernului de la Varşovia arată faptul că Polonia se află întro fază diferită de dezvoltare faţă de România şi faţă de celelalte state analizate.

Uniunea energetică şi diversificarea surselor de energie pare obiectivul perioadei următoare. Astfel Polonia propune:

  • lansarea unui nou sector: energia nucleară şi construirea, în acest sens, a unei centrale nucleare cu capacitate de 3000 MW, un proiect evaluat la 12 miliarde de euro
  • dezvoltarea unei noi mine de lignit în bazinul Gubin – un proiectede 5 miliarde de euro
  • câmpuri eoliene on şi off shore
  • noi termocentrale pe gaz şi cărbune
  • construirea unui oeloduct Gdansk – Ploxk şi un terminal petrolier în Gdansk
  • coridorul de gaz Polonia- Cehia-Ungaria
  • investiţii în energia geotermală

În plus, are în vedere relansarea industriei siderurgice, evaluată la 2 miliarde de euro şi revitalizarea post-industrială a Sileziei, un proiect de 15 miliarde de euro.

În domeniul transporturilor, reteaua de autostrăzi pare construită, aşa că printre proiecte se regăseşte doar o autostradă căreia i se adaugă o serie de drumuri expres care să se lege de reteaua de autostrăzi.

Polonia pune accent pe modernizarea transporturilor feroviare, de la informatizarea gărilor, la construirea de linii ferate care să facă posibilă decongestionarea traficului în zonele urbane, puncte intermodale, căi ferate de viteză şi construirea unor sisteme integrate de monitorizare a traficului feroviar.

Dezvoltarea infrastructurii urbane pentru maşini ecologice este evaluată la un miliard de euro şi are în vedere multiplicarea staţiilor de încărcare a maşinilor electrice, un sistem de închiriere a acestora, dotarea transportului public urban au autovehicule pe gaz, hibrid sau electrice.

Infrastructura socială vizează construirea de centre complexe pentru seniori, pentru socializarea, îngrijirea şi activităţi recreative şi educaţionale pentru persoanele în vârstă.

Un proiect amplu pare cel de construire de creşe şi centre de îngrijire a copiilor sub 3 ani şi ajutorarea municipalităţilor în acest sens, argumentată prin numărul insuficient de instituţii şi de locuri în instituţii pentru cei mici.

Nici persoanele defavorizate nu sunt uitate, iar un proiect vizează crearea unui sistem prin care acestea să fie ajutate – adăposturi, locuinţe, cursuri de calificare, recalificare, pentru a permite inseria sau reinserţia lor în societate.

Polonia intenţionează să dezvolte infrastructura IT şi are în vedere sisteme de monitorizare şi stocare de informaţii despre trafic, vreme, nivelele hidrografice, dezastre naturale şi accidente, sisteme de management inteligent al energiei şi transporturilor.

La capitolul cercetare, îşi propune construirea unui centru pentru spaţiu şi inginerie satelitaăp, centre de ceretare integrate cu companii, centre de cercetare moleculară, nucleară şi în domeniul laserelor.

Bulgaria – un nivel de dezvoltare asemănător României

Guvernul de la Sofia propune proiecte similare României, concentrat pe construirea infrastructurii rutiere, a sistemelor regionale de management a apei utilizate şi deşeurilor, sisteme de purificare a apei sau programul de reabilitare termică a locuinţelor, program evaluat la 600 de milioane de euro.

Bulgaria are în vedere construirea de autostrăzi între Vidin şi Botevgrad, Ruse şi Veliko Târnovo sau modernizarea şi refacerea infrastructurii căilor ferate pentru viteze ale trenurilor de 130 de km/h.

În plan energetic, guvernul de la Sofia propuneproiectele de interconectare cu România şi Grecia.

Atrate atenţia programul de antreprenoriat pentru tineri, evaluat la 100 de milioane de euro şi care are în vedere acordarea de granturi pentru tinerii care vor să înceapă afaceri în domenii inovative pentru economie.

Cehia pune accent pe proiecte energetice şi dezvoltarea urbană

Infrastructura, domeniul energetic şi urbanizarea par domeniile de interes pentru Cehia. Guvernul de la praga îşi propune:

  • producerea de echipamente IT pentru securizarea informaţiilor – evaluat la 30 de milioane de euro
  • construirea de interconectori ai reţelei de internet, pentru creşterea securităţii internetului – 25 de milioane de euro
  • un proiect comun , Allegro, cu Polonia, Ungaria şi Slovacia, o nouă tehnologie de răcire rapidă a gazului, pentru dezvoltarea tehnologiei
  • investiţii în cercetare şi dezvoltare în valoare de 500 de milioane de euro, care să susţină companiile de la certificarea unor servicii şi produse inovatoare la accesul IMM-urilor la acestea
  • construirea unei hidrocentrele în comun cu Austria, care să unească Vîltava cu Dunărea
  • centrale electrice pentru dezvoltarea reţelei energetice nord-sud
  • interconectori cu Polonia
  • construirea de noi oleoducte şi securizarea depozitelor de gaz subteran

O importanţă aparte o acordă dezvoltării urbane şi în acest sens sunt propuse

  • construirea unor noi linii de tramvai în praga şi Ostrava
  • un program de renovare a apartamentelor din clădirile vechi, evaluat la 500 de milioane de euro
  • renovarea cl[dirilor publice pentru a deveni eficiente energetic
  • un program de construire de locuinţe de 150 de milioane de euro

Nu în ultimul rând, îşi propune dezvoltarea IMMurilor, căreia îi alocă un miliard de euro, bani suplimentari celor pe care intenţionează să îi atragă din fonduri europene, prin-un program operaţional pentru competitivitate.

Ungaria, orientată spre îmbinarea cercetării cu business-ul

Pe lângă proiecte clasice de infrastructură, extinderea reţelei de autostrăzi şi de drumuri expres care să facă legătura între acestea, Ungaria are în vedere şi industria auto, pe care vrea să o pregătească pentru trecerea la producerea de automobile hibrid sau electrice.

Guvernul merge pe ideea unor laboratoare deschise, centre de cercetare cu tehnica necesară pe care să le pună la dispoziţia companiilor de stat şi private, în special al IMM-urilor care nu îşi permit alocarea de resurse tehnologizării pentru a fi capabile dezvoltării de noi tehnologii, produse şi servicii.

În astfel de locuri se pot crea parteneriate între industrie şi mediul academic şi institutele de cercetare şi sunt văzute ca centre integrate care financiar nu ar fi posibile de susţinut doar de sistemul de educaţie sau de companii.

Ungaria îşi propune şi ea un proiect de cercetare a laserelor, similar celui din România, de la Măgurele, la Szeghed.

O serie de priecte energetice apar printre priorităţile guvernului ungar, printre ele interconectori cu România, Croaia şi Slovacia, conducte de gaz pe care să poată fi inversate fluxurile , dar şi gazoduct România – Ungaria-Austria.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »