Patru semne care indică revenirea crizei financiare în zona euro. Mesajele transmise de piețele financiare

De Alexandra Pele | 16.2.2016 .

Scăderile de pe bursele europene de săptămâna trecută sunt, în viziunea jurnaliștilor de la Financial Times, un semn că zona euro s-ar putea confrunta cu o nouă recesiune. Pierderile înregistrate de acțiunile europene nu trădează instalarea unui ”bear market”, respectiv a unei piețe caracterizată de scăderi continue a cotațiilor, scăderi ce alimentează pesimism pe o perioadă mai lungă de timp, ci iminența unei noi crize financiare.

Versiunea ”2.0” a crizei s-ar putea dovedi mai puțin înfricoșătoare din anumite puncte de vedere și mai periculoasă din altele. Randamentele obligațiunilor nu sunt la un nivel atât de ridicat ca în trecut. Zona euro are o ”umbrelă de salvare”, iar băncile au expuneri mai mici.

Sistemul bancar nu a fost însă curățat în întregime și mai există numeroase ”bănci zombie”, în condițiile în care zona euro se află acum într-un context deflaționist. Banca Centrală Europeană (BCE) nu și-a atins ținta de inflație în ultimii patru ani și ar putea să o rateze și pe viitor.

Piețele transmit patru mesaje specifice. Primul și cel mai important este acela al reîntoarcerii ”gemenilor toxici”: legătura dintre prețurile acțiunilor bancare și a obligațiunile guvernamentale. Prăbușirea cotațiilor bancare de săptămâna trecută a coincis cu o majorare a randamentelor obligațiunilor suverane de la periferia zonei euro. Acest model este similar celui din 2010-2012, cu toate că dobânzile cerute nu au atins niveluri atât de ridicate. Costurile de împrumut pe 10 ani ale Portugaliei au crescut totuși la circa 4%.

Combinația dintre randamente ridicate la obligațiuni, politici fiscale expansive, datorii publice și private ridicate și rate scăzute de creștere economică este nesustenabilă, notează publicația. Poziția Italiei este mai bună decât cea a Portugaliei, dar tot nu este sustenabilă. Dobânzile la obligațiunile cu o maturitate de 10 ani au crescut la peste 1,7%, în condițiile în care pentru obligațiunile germane investitorii cer 0,2%. Diferența sau spread-ul dintre randamentele centrului și periferiei este măsura stresului din sistem, care începe să crească.

”Piețele financiare ne spun că își pierd încredere în angajamentul lui Mario Draghi (președintele BCE, n.r.) din 2012, de a face orice e nevoie pentru a apăra zona euro și statele membre de atacuri speculative. Cu această promisiune, președintele BCE a încheiat prima fază a crizei din zona euro, plătind un cost. Nevoia urgentă de a rezolva problemele structurale a dispărut brusc”, notează FT.

Al doilea mesaj transmis de piețele financiare este acela că Uniunea Bancară din zona euro a eșuat. Proiectul a fost compromis, reușind să instituie doar o supervizare și un regim comun de rezoluție, fără un mecanism comun de garantare a depozitelor.

”Nu este o coincidență faptul că prețul acțiunilor bancare s-a prăbușit odată cu intrarea în vigoare a tuturor prevederilor directivei de rezoluție bancară. Aceasta stabilește un mecanism comun de recapitalizare a unei bănci care se îndreaptă către faliment. Italia a aplicat această lege anul trecut pentru patru bănci regionale, cauzând pierderi pentru acționari. Investitorii altor bănci se tem că, la rândul lor, vor putea suferi pierderi”, scrie publicația britanică.

Al treilea mesaj este că așteptările pieței cu privire la anticipațiile inflaționiste s-au schimbat. Estimările pieței cu privire la evoluția inflației sunt un indicator important luat în calcul de BCE. Săptămâna trecută, așteptările inflaționiste pe un termen de 10 ani au scăzut la un minim istoric de 1,4%, ceea ce sugerează că piețele nu mai cred în capacitatea BCE de a-și atinge ținta de inflație pe termen lung.

Al patrulea mesaj este acela că piețele se tem de dobânzi negative. Vasta majoritate a celor 6.000 de bănci din Europa funcționează pe baza principiului fundamental al atragerii de depozite de la deponenți, fonduri folosite pentru a da mai departe credite. Băncile și-ar ajusta în mod normal dobânzile oferite deponenților în linie cu dobânzile BCE, asigurându-și marja de profit din diferența dintre cele două. Dacă BCE impune dobânzi negative, acest mecanism nu mai funcționează. Dacă băncile ar impune la rândul lor dobânzi negative la depozite, deponenții și-ar scoate economiile din conturi. Băncile ar putea, într-adevăr, să își reducă rezervele pe care le țin la BCE și să împrumute acei bani în piață sau să cumpere titluri cu o primă de risc mai mare, însă această perspectivă nu este privită cu ochi buni de acționari, în special dacă nu există oportunități bune de investiții.

”Privind în urmă, greșeala fundamentală a autorităților europene a fost eșecul de a curăța sistemul bancar în 2008, după prăbușirea Lehman Brothers. Acesta a fost păcatul primordial. Multe alte greșeli au complicat problema: austeritate fiscală pro-ciclică, greșelile de politică monetară ale BCE și incapacitatea de a crea o uniune bancară solidă. Este interesant că toate aceste decizii au fost rezultatul presiunii politcienilor germani”, mai notează publicația.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

UPDATE. 5 state arabe au rupt relațiile diplomatice cu Qatar, acuzat de sponsorizarea terorismului. Efectele deciziei

UPATE. Guvernul recunoscut din Yemen s-a alăturat  celor 4 state arabe care au rupt legăturile diplomatice cu Qatar. Efectele deciziei comune sunt: cele 5 state […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Megaatacul cibernetic: Impactul real va fi cunoscut luni, când revine lumea la serviciu. Europol confirmă cel puțin 200.000 de victime în 150 de țări. SUA și Marea Britanie, însărcinate de G7 cu strategia internațională de prevenție

Atacul cibernetic declanșat vineri la nivel mondial a făcut ”200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat duminică, într-un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia lansează miercuri prima componentă a Fondului de Apărare Europeană: securitate cibernetică, nave de război și drone

Bruxelles-ul începe să lanseze planurile de creștere a cheltuielilor militare, o primă componentă a Fondului de Apărare Europeană vizând finanțarea activităților de securitate cibernetică și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se poziționează marile puteri ale lumii față de victoria lui Donald Trump

Mesajele de felicitare transmise miercuri lui Donald Trump de către liderii marilor puteri mondiale prefigurează noua reașezare geopolitică – Vladimir Putin, Theresa May și Xi […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Moment istoric: Se schimbă obsedantul MCV

Parlamentul European a adoptat, marţi, rezoluția prin care cere Comisiei Europene înlocuirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se aplică numai României și Bulgariei, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »