Pensiile românești, pe harta globală a revizuirii sistemelor publice, sub presiunea crizei demografice

De Adrian N Ionescu | 15.2.2018 .

Cele două majorări ale punctului de pensie de stat, efectuate anul trecut în România, vin pe fondul tendinței globale, veche de 20 de ani, de creștere a nesustenabilității sistemelor publice, bazate pe mecanismul PAYG (pay as you go).

Între timp, criza demografică s-a amplificat și a slăbit bugetele pensiilor de stat.

  • România se numără printre țările care au apelat, în ultimele două decenii, la trei dintre cele cinci categorii de măsuri de revizuire a sistemelor publice de pensii, menite să asigure plata pensiilor de stat, potrivit unui studiu recent al Federației Internaționale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP):
  • creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani (bărbați) și la 63 de ani până în 2030 (femei);
  • creșterea stagiului de cotizare până la 35 de ani (bărbați) și 30 de ani (femei);
  • înghețarea temporară a pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.

Astfel România se află printre:

  • cele 55 de țări ale lumii care au majorat vârsta minimă de pensionare (ca și Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, etc), în perioada 1995 – 2017;
  • cele 60 de țări care au ajustat parametrii de clasificare a beneficarilor de pensii publice, cum ar fi stagiul de cotizare, pentru a reduce costurile, pe fondul perspectivelor negative privind natalitatea (ca și Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, etc).
  • cele 8 țări care au redus sau înghețat pensiile (ca și Andorra, Grecia, Letonia, Italia, Portugalia, Rusia și Slovenia). În România pensiile au fost înghețate în 2011, potrivit studiului citat.

În plus, în perioada analizată (1995-2017), în 76 de țări a crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Polonia, Rusia, etc.) și în șapte a crescut nivelul veniturili taxabile.

Perspectiva și alternativa

Pe de altă parte, România urmează să înregistreze a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050, la nivel mondial, de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, echivalentul unui minus de 17%, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Ca răspuns la criza sistemelor publice de pensii, România a introdus în anii 2007-2008, sub îndrumarea instituţiilor internaţionale, fondurile private de pensii administrate privat: Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ.

„Cele mai recente cercetări independente, precum cele citate, confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private nu doar că nu s-au rezolvat de la sine, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani”, spune Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o notă care semnalează raportul FIAP.

(Citiți și: ”DOCUMENT /Bugetul asigurărilor sociale de stat – 4,5 miliarde de euro deficit record la pensii (2,45% din PIB)”)

În contradicție, însă, cu tendința descrisă mai sus, Guvernul Român a impus reducerea cotei de contribuție la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), în 2018, la 3,75% (de la 5,1% acum), după amânarea timp de trei ani a creșterii de 6%, așa cum prevedea legea.

Punctul de pensie după care se calculează pensiile publice a crescut de la 1 iulie 2017 cu 9% până la 1.000 de lei, după creșterea de la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, până la 917,5 lei.

Etichete: , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »