Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

De Marin Pana | 27.8.2018 .

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în sărăcie, potrivit clasificării internaţionale.

Cu 18,9%, ne-am plasat cu mult peste celelalte două ţări de pe podium, Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%) şi la mare distanţă de ţara cu cel mai scăzut PIB/locuitor din Uniune, Bulgaria (11,4%).

Ca definiţie tehnică, este vorba despre persoanele cu vârsta de cel puţin 18 ani care, deşi lucrează, au un venit disponibil echivalent sub linia de sărăcie de 60% din valoarea mediană a venitului disponibil echivalent la nivel naţional (după luarea în considerare a transferurilor sociale).

Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

Clasamentul european în materie cu cele mai recente valori disponibile ale ponderii săracilor care lucrează (evident, cu forme legale şi înregistraţi potrivit reglementărilor în vigoare, referinţa fiind cel puţin anul 2016) arată după cum urmează:

Se poate observa că, peste media europeană, apar (cu excepţia Luxemburgului, unde a fi sărac este o noţiune care are cu totul alte conotaţii decât la noi) ţări din sudul şi estul continentului. Ceea ce ar trebui să ne spună ceva în privinţa modului în care sunt aşezate lucrurile în societăţile care mai performante.

Referinţa succesului economic, Germania, apare imediat sub media UE, cu o particularitate inedită. Contrar marii majorităţi a statelor europene, rata de sărăcie a angajţilor de acolo este semnificativ mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor. Adică exact pe dos decât la noi, unde diferenţa trece de şase procente în defavoarea bărbaţilor.

Dintre colegele noastre de bloc estic, în Ungaria şi Cehia, situaţia este oarecum similară cu cea din Germania, cu valori ceva mai mari la femei decât la bărbaţi iar diferenţele se menţin relativ reduse în majoritatea statelor dezvoltate, indiferent de nivelul total al sărăciei, ceea ce ar trebui analizat ceva mai atent.

Evoluţia sărăciei angajaţilor de la intrarea în UE

În ce priveşte evoluţia ratei angajaţilor săraci din România în decursul anilor, există o veste bună şi una proastă. Vestea bună este că am ajuns să înregistrăm cea mai mică valoare din 2007 încoace, după ce trendul favorabil consemnat din 2014 încoace s-a întărit.

Vestea proastă este că diferenţa faţă de situaţia din urmă cu zece ani este neglijabilă, după ce, pe fondul crizei economice, aderarea nu a redus acest indicator, ci, dimpotrivă.

De reţinut, ponderea maximă a sărăcilor din rândul angajaţilor a fost atinsă exact în anul 2014, cel în care am ieşit din criza economică odată cu revenirea PIB la nivelul din 2008. Ceea ce este foarte sugestiv în privinţa celor pe spatele cărora s-a făcut relansarea economiei şi confirmă aplecarea spre un sistem bizar de stânga – dreapta, în care se stimulează afacerile şi se acordă beneficii sociale, dar nu prea e bine să fii prins la mijloc.

Dacă se face şi corelarea cu poziţia de lider european al ponderii copiilor săraci, rezultă că cea mai nefericită combinaţie este să te angajezi în ţară pe un salariu relativ mic şi să aduci pe lume urmaşi. Care, nefiind (votanţi) deductibili la impozitare decât în foarte mică măsură în raport cu salariaţii şi pensionarii, reduc drastic nivelul de trai al celor care trebuie să îi susţină.

Este şi motivul pentru care munca (în ţară) nu reprezintă un deziderat. Pur şi simplu, cine munceşte cinstit într-o activitate oarecare nu prea are timp să facă suficienţi bani şi nu are o minimă garanţie că va fi ajutat de societatea căreia îi oferă şi viitori susţinători ai sistemului de pensii.

Etichete: ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »