Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

De Marin Pana | 27.8.2018 .

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în sărăcie, potrivit clasificării internaţionale.

Cu 18,9%, ne-am plasat cu mult peste celelalte două ţări de pe podium, Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%) şi la mare distanţă de ţara cu cel mai scăzut PIB/locuitor din Uniune, Bulgaria (11,4%).

Ca definiţie tehnică, este vorba despre persoanele cu vârsta de cel puţin 18 ani care, deşi lucrează, au un venit disponibil echivalent sub linia de sărăcie de 60% din valoarea mediană a venitului disponibil echivalent la nivel naţional (după luarea în considerare a transferurilor sociale).

Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

Clasamentul european în materie cu cele mai recente valori disponibile ale ponderii săracilor care lucrează (evident, cu forme legale şi înregistraţi potrivit reglementărilor în vigoare, referinţa fiind cel puţin anul 2016) arată după cum urmează:

Se poate observa că, peste media europeană, apar (cu excepţia Luxemburgului, unde a fi sărac este o noţiune care are cu totul alte conotaţii decât la noi) ţări din sudul şi estul continentului. Ceea ce ar trebui să ne spună ceva în privinţa modului în care sunt aşezate lucrurile în societăţile care mai performante.

Referinţa succesului economic, Germania, apare imediat sub media UE, cu o particularitate inedită. Contrar marii majorităţi a statelor europene, rata de sărăcie a angajţilor de acolo este semnificativ mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor. Adică exact pe dos decât la noi, unde diferenţa trece de şase procente în defavoarea bărbaţilor.

Dintre colegele noastre de bloc estic, în Ungaria şi Cehia, situaţia este oarecum similară cu cea din Germania, cu valori ceva mai mari la femei decât la bărbaţi iar diferenţele se menţin relativ reduse în majoritatea statelor dezvoltate, indiferent de nivelul total al sărăciei, ceea ce ar trebui analizat ceva mai atent.

Evoluţia sărăciei angajaţilor de la intrarea în UE

În ce priveşte evoluţia ratei angajaţilor săraci din România în decursul anilor, există o veste bună şi una proastă. Vestea bună este că am ajuns să înregistrăm cea mai mică valoare din 2007 încoace, după ce trendul favorabil consemnat din 2014 încoace s-a întărit.

Vestea proastă este că diferenţa faţă de situaţia din urmă cu zece ani este neglijabilă, după ce, pe fondul crizei economice, aderarea nu a redus acest indicator, ci, dimpotrivă.

De reţinut, ponderea maximă a sărăcilor din rândul angajaţilor a fost atinsă exact în anul 2014, cel în care am ieşit din criza economică odată cu revenirea PIB la nivelul din 2008. Ceea ce este foarte sugestiv în privinţa celor pe spatele cărora s-a făcut relansarea economiei şi confirmă aplecarea spre un sistem bizar de stânga – dreapta, în care se stimulează afacerile şi se acordă beneficii sociale, dar nu prea e bine să fii prins la mijloc.

Dacă se face şi corelarea cu poziţia de lider european al ponderii copiilor săraci, rezultă că cea mai nefericită combinaţie este să te angajezi în ţară pe un salariu relativ mic şi să aduci pe lume urmaşi. Care, nefiind (votanţi) deductibili la impozitare decât în foarte mică măsură în raport cu salariaţii şi pensionarii, reduc drastic nivelul de trai al celor care trebuie să îi susţină.

Este şi motivul pentru care munca (în ţară) nu reprezintă un deziderat. Pur şi simplu, cine munceşte cinstit într-o activitate oarecare nu prea are timp să facă suficienţi bani şi nu are o minimă garanţie că va fi ajutat de societatea căreia îi oferă şi viitori susţinători ai sistemului de pensii.

Etichete: ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cele 5 noi norme UE, valabile de la 01 ianuarie, împotriva optimizărilor fiscale ale multinaționalelor

De la 1 ianuarie 2019, toate statele membre aplică cinci măsuri antiabuz cu caracter juridic obligatoriu, care vizează principalele forme de evitare a obligațiilor fiscale […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România, ultima din UE la protecţie socială, dar pe locul cinci la ponderea cheltuielilor cu pensiile

România figurează pe ultimul loc între statele UE la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate de Eurostat. Cu doar 14,6%, ne-am plasat sub […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »