Politico / Breșa serviciilor secrete belgiene

De Victor Bratu | 22.3.2016 .

În lunile care au precedat atacurile teroriste din Paris, autoritățile belgiene identificaseră drept ”islamiști radicalizați” câțiva dintre cei care aveau să execute ulterior atacurile teroriste. Persoanele au fost aduse la audieri, apoi monitorizate.

Autoritățile belgiene nu au decis reținerea suspecților și nici nu au comunicat autoritățile franceze informațiile care îi priveau.

O analiză a publicației Politico vorbește despre eșecul Belgiei de a descoperi un complot despre care autoritățile consideră acum că a fost în mare parte organizat în Bruxelles și despre lipsa de comunicare, chestiuni care pun sub semnul întrebării eficiența sistemelor de informații și capacitatea de a asigura ordinea și securitatea publică.

Aceste chestiuni fac deja obiectul dezbaterilor în Belgia, dar și la nivel european, analiza fiind concentrată asupra modalităților de colectare și de diseminare a informațiilor legate de potențiale activități teroriste.

Conexiunea Molenbeek

La mai puțin de 24 de ore după ce 8 teroriști, care au acționat în 3 echipe separate, au folosit arme de foc și explozibili pentru a ucide 129 de persoane în Paris, poliția din Bruxelles a întreprins raiduri în cartierul Molenbeek. Cel puțin 4 dintre teroriști locuiau în Bruxelles.

Cel puțin 3 dintre aceștia erau cunoscuți de poliția belgiană. ”Știam că sunt radicalizați și că intenționau să meargă în Siria, dar nu au arătat niciun semn că ar constitui un pericol. Chiar dacă am fi transmis aceste constatări în Franța mă îndoiesc că cineva i-ar fi oprit”, afirmă Eric Van Der Sypt, purtător de cuvânt al Procuraturii belgiene.

Serviciile de securitate belgiene îl mai urmăreau și pe Bilal Hadfi cu luni înainte ca acesta să execute atentatul sinucigaș de la Stade de France, afirmă pentru Politico surse din procuratura belgiană. ”Pentru cîteva săptămâni, investigatorii au ținut sub observație o casă în care presupuneau că s-ar afla persoana, dar aceasta nu a fost descoperită”, a confirmat oficial Sieghild Lacoere, purtător de cuvânt al ministerului belgian al Justiției.

Poliția belgiană deschisese o investigație asupra lui Hadfi la începutul anului 2015, după ce tânărul de 20 de ani călătorise în Siria.

Oficiali europeni au declarat Politico, sub protecția anonimatului, că unul dintre frații Abdeslam călătorise în mod repetat între Paris și Bruxelles în perioada premergătoare atentatului din noiembrie, din Franța.

Cel mai în vârstă dintre frați, Ibrahim Abdeslam, care s-a aruncat în aer în fața cafenelei pariziene Comptoir Voltaire, ”a încercat să ajungă în Siria, dar nu a ajuns decât până în Turcia”, afirmă  Van Der Sypt. Autoritățile nu l-au reținut ”din cauză că nu am avut dovada că ar fi parte dintr-un complot terorist”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Semnale pierdute

Pentru Louis Caprioli, care a condus 20 de ani serviciul secret francez și care în prezent este consultant pentru securitate al companiei GEOS, atacurile de la Paris au scos la iveală deficiențele de cooperare dintre polițiile naționale și agențiile europene de securitate. ”Autoritățile belgiene ar fi putut să semnaleze Franța că aceste persoane ar reprezenta un potențial pericol”, consideră Caprioli.

În ultimii doi ani, Belgia s-a confruntat cu un val de atacuri teroriste, dar a și reușit să dejoace altele.

În cel puțin trei atentate derulate pe teritoriul belgian, la fel ca și în atentatul de la Paris, suspecții aveau legături cu cartierul Molenbeek, unde poliția efectuează raiduri regulat.

Unul dintre fații Abdeslam conducea o cafenea aici, Les Beguines, local cu reputație dubioasă în cartier și care a fost închis pe 4 noiembrie 2015, cu 9 zile înaintea atacurilor de la Paris. ”Un grup activ de traficanți de droguri utiliza această cafenea”, a explicat Françoise Schepmans, primarul din Molenbeek motivele închiderii cafenelei.

Oficialul procuraturii belgiene, Van Der Sypt, consideră cooperarea dintre Belgia și Franța ca fiind ”foarte bună”, însă admite că ”poliția belgiană se zbate să monitorizeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7” toți acești militanți care călătoresc în Siria.

Cu o populație de aproximativ 10 milioane, dintre care cam 5% sunt de origine musulmană, mulți belgieni s-au alăturat grupărilor extremiste din Iraq sau Siria.

Mai mult de 130 de belgieni care au luptat în Siria s-au întors acasă, scrie Politico, citând surse din poliție și procuratură.

Administrație fragmentată, complicații legislative

Sistemul administrativ belgian îngreunează cooperarea cu alte state în materia combaterii terorismului. Poliția statului este ”fragmentată” de bariere lingvistice și regionale.

Legile în materia combaterii terorismului pun la dispoziția autorităților mai puține instrumente decât în Franța, de exemplu.

”Atunci când trebuie să identificăm posesorul unui autovehicol care este suspectat de încălcarea legii suntem nevoiți să parcurgem o procedură birocratică de durată”, s-a plâns Politico un ofițer de poliție italian, care afirmă că Belgia este singurul stat Occidental cu asemenea prevederi, restul având bazele de date deschise.

Suplimentar, față de media UE, serviciile de informații civile și militare sunt de mici dimensiuni, iar persoane familiarizate cu domeniul afirmă că există și un deficit de personal care vorbește limba arabă.

Organizarea forțelor de poliție este și mai complexă- Bruxelles-ul are 6 departamente care acoperă 19 municipalități diferite, fiecare condusă de propriul primar. Ministrul de Interne Jan Jambon afirmă că organizarea deficitară constituie unul dintre motivele pentru care capitala Belgiei are o problemă cu terorismul islamist.

Orice încercare a guvernului federal de a centraliza Poliția se lovește de opoziția politică locală.

Franța și-a înăsprit legislația în materia combaterii terorismului după atacul asupra Charlie Hebdo și poate reține azi suspecții pentru 6 zile fără să îi pună sub acuzare. În Belgia, acest lucru este posibil pentru 48 de ore.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Românii își schimbă destinațiile de emigrare: și pleacă tot mai mulți cu vârsta de peste 45 de ani. UK, peste Italia și Spania

În pofida Brexitului, Marea Britanie și-a consolidat în 2016 locul de țară preferată pentru românii care pleacă să muncească în străinătate, potrivit ultimelor date ale […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Pensiile românești, pe harta globală a revizuirii sistemelor publice, sub presiunea crizei demografice

Cele două majorări ale punctului de pensie de stat, efectuate anul trecut în România, vin pe fondul tendinței globale, veche de 20 de ani, de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »