Prima dezbatere televizată dintre Hillary Clinton și Donald Trump: Principalele teme

De Mariana Bechir | 27.9.2016 .

Hillary Clinton și Donald Trump s-au întâlnit luni seara la Universitatea Hofstra din statul New York, în prima dezbatere din campania pentru alegerile din 8 noiembrie.

Confruntarea dintre candidata Partidului Democrat, fostă secretar de stat, în vârstă de 68 de ani, și adversarul ei din partea Partidului Republican, un om de afaceri de 70 de ani care nu a mai deținut funcții publice, a fost urmărită de sute de milioane de telespectatori din întreaga lume.

Moderator a fost Lester Holt de la NBC News.

Temele economice

Trump a acuzat China pentru devalorizarea dolarului american și pierderea unor locuri de muncă în SUA.

Clinton a afirmat că Trump are sensul de “trump up” (a înșela), cu referire la teoria economică a efectului de cascadă (trickle down), susținută de dreapta, potrivit căreia bunăstarea celor mai bogați se transmite celor mai săraci prin crearea locurilor de muncă, stimularea cererii și venituri mai mari pentru salariați.

Trump a continuat cu o critică a tratatului de liber schimb în America de Nord (NAFTA) și a afirmat că adversara sa ar fi trebuit să se ocupe de multă vreme de această problemă. “Faceți asta de 30 de ani, de ce începeți să vă gândiți la soluții abia acum?” a întrebat-o el pe Clinton, a cărei carieră politică se întinde pe patru decenii. El a afirmat că planul său economic include reduceri “extraordinare” ale taxelor, care vor crea locuri de muncă în număr “nemaivăzut de la Ronald Reagan”.

În replica sa pe teme economice, Clinton a afirmat că “nu așa vom crește economia” și că programul lui Trump este de fapt “cea mai extremă versiune”: de reducerile de taxe ar urma să beneficieze câteva procente dintre americani, cei mai bogați.

Trump a mai afirmat că planul economic al lui Clinton este “doar vorbărie, fără acțiune; sună bine, dar nu va funcționa niciodată”. El a criticat Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, despre care a spus că nu își face treaba și este prea politizată.

Referitor la declarația sa de avere, sub forma datelor fiscale — un subiect sensibil, căci el este primul candidat la președinția SUA care întrerupe o lungă tradiție de transparență – Trump a afirmat că este auditat de 15 ani, ceea ce “aproape a devenit un mod de viață”. El a promis că își va face publice declarațiile fiscale imediat ce Clinton publică “cele peste 30.000 de e-mailuri” — un alt subiect de mare interes, după ce s-a dovedit că fostul secretar de stat a folosit un server privat pentru corespondența electronică, expunând astfel secrete de stat unor atacuri cibernetice.

Clinton a replicat adresându-se publicului, care nu are voie să intervină: “Tocmai ați văzut un nou exemplu de momeală urmată de schimbarea subiectului”. Ea a susținut că există informații potrivit cărora Trump ar datora milioane finanțiștilor de pe Wall Street și unor bănci străine și poate vrea să ascundă americanilor cât de puține impozite a plătit. “Trebuie să fie ceva într-adevăr important, chiar teribil, ce încearcă să ascundă”, a insinuat ea.

Cât despre serverul privat de e-mail, candidata democrată a răspuns că nu vrea să mai vină cu scuze și a recunoscut că a fost o greșeală din partea ei. Trump a replicat că a fost o greșeală intenționată.

Republicanul a revenit la chestiunea averii sale, susținând că are venituri “extraordinare” și că este timpul ca la conducerea țării să vină cineva care se pricepe la bani.

Cei doi candidați s-au întrerupt unul pe celălalt de mai multe ori și s-au acuzat reciproc de distorsionarea faptelor și de emiterea unor afirmații neadevărate, în timp ce moderatorul Lester Holt a făcut eforturi să îi tempereze.

Despre Stat Islamic

A urmat o dispută de politică externă. Trump a ironizat-o pe Clinton fiindcă a postat pe internet modul în care ar urma să lupte cu gruparea jihadistă Stat Islamic, dacă va fi aleasă. Aceasta i-a replicat că ea “măcar are un plan”, scrie Agerpres, citând Reuters.

Clinton a susținut necesitatea intensificării loviturilor aeriene și a colaborării cu Turcia și cu forțele kurde. Ea a arătat că principalul obiectiv ar trebui să fie eliminarea liderilor islamiști. Trump a propus altă soluție: dacă SUA ar fi confiscat petrolul irakian, SI nu s-ar fi putut forma. Obama și Clinton — ca secretar de stat — au creat un “vid” prin modul în care au gestionat retragerea americană din Irak, a acuzat el.

Despre Rusia și atacurile cibernetice ale acesteia

Nu există îndoială că Rusia a atacat cibernetic mai multe organizații americane — a fost o altă temă lansată de Clinton. Președintele rus Vladimir Putin a dat mână liberă piraților informatici să perturbe convenția Partidului Democrat pentru alegerea candidatului la președinție și să culeagă informații, a exemplificat ea, avertizând că Statele Unite nu vor asista pasive la astfel de atacuri. În acest context, ea a declarat că a fost “șocată” când Trump l-a “invitat” pe Putin la atacuri cibernetice împotriva americanilor.

Trump a negat că ar exista vreo informație certă cu privire la implicarea Rusiei în atacul la adresa convenției democrate. S-ar putea să fi fost China, a afirmat el. În materie de internet, gruparea Stat Islamic (SI) “ne bate la propriul nostru joc”, a susținut candidatul republican. SUA nu își fac treaba în privința securității cibernetice, a mai adăugat el.

Politica externă

Clinton a ajuns la chestiunea colaborării cu aliații Statelor Unite, un subiect despre care a afirmat că Trump s-a pronunțat în mod evaziv. Ea a mai spus că musulmanii din SUA și din străinătate ar trebui invitați la colaborare, nu ținuți la distanță. Trump a replicat că a lucrat mulți ani cu Orientul Mijlociu, unde este în continuare un haos total și și-a arogat meritul de a fi determinat NATO, prin criticile sale, să se concentreze asupra terorismului. Oricum, Clinton “era acolo” când SI era “mic copil” și dacă n-a putut opri atunci gruparea islamistă, nu va reuși nici acum, a susținut el.

Trump s-a lăudat că are o judecată mult mai sănătoasă și un temperament mult mai bun decât adversara sa. Clinton și-a subliniat experiența diplomatică dovedită în acordul nuclear cu Iranul și l-a criticat pe Trump pentru afirmația acestuia că ar spulbera navele iraniene de pe fața apelor. Potrivit ei, Trump are o atitudine arogantă privind armele nucleare.

În replică, Trump susținut că armamentul nuclear este cea mai mare amenințare pentru omenire, și nu încălzirea globală — fenomen negat în general de republicani. SUA nu își pot permite să apere Japonia, japonezii trebuie să contribuie și ei, a continuat el. China este cea care ar trebui să se ocupe de amenințarea nucleară nord-coreeană, potrivit unei alte idei de politică externă a lui Trump. El a mai declarat că s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care nu este deloc încântat de acordul nuclear cu Iranul.

Clinton a reasigurat Japonia și Coreea de Sud de sprijinul american în conformitate cu tratatele de apărare existente. În privința SI, Trump nu are niciun plan, a mai spus ea. În replică, acesta a declarat că SUA nu pot fi jandarmul lumii.

Despre relațiile interrasiale 

Cu privire la relațiile inter-rasiale, Trump a afirmat că țara are nevoie de “lege și ordine” și că americanii de origine africană și hispanică “trăiesc în iad”, fiind expuși pericolului de fi împușcați când merg pur și simplu pe stradă — aluzie la numeroasele incidente în care suspecți de culoare au căzut sub gloanțele poliției. Mulți membri ai bandelor de pe străzi sunt imigranți ilegali, a afirmat el.

Clinton l-a acuzat pe adversarul său că prezintă o imagine exagerat de negativă a comunităților de negri din SUA. Propunerea lui Trump de a generaliza practici polițienești de percheziție corporală pe baza unor simple suspiciuni este neconstituțională și și-a dovedit deja ineficiența, a adăugat ea. Prea mulți tineri de culoare ajung în închisori pentru infracțiuni fără violență; trebuie combătut rasismul sistematic, deoarece atitudinea părtinitoare pe baze rasiale nu este specifică doar poliției, ci este o problemă generală, a mai spus ea. Dacă va fi președinte, Clinton promite să aloce mai multe fonduri pentru pregătirea polițiștilor cu privire la problemele rasiale.

Trump a mai spus că el și-a făcut campanie în comunitățile de culoare, în timp ce Clinton “a stat acasă”.

Despre dreptul de a purta arme

Dreptul de a purta arme, un subiect viu disputat în societatea americană, s-a numărat de asemenea printre subiectele abordate. Trump a fost de acord cu declarația lui Clinton că nu ar trebui să li se permită portul de armă celor cărora li s-a interzis deja să călătorească cu avionul, din cauza unor suspiciuni legate de terorism.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

14 franco-germani curajoși relansează miza momentului: 6 propuneri radicale pentru reforma Zonei Euro. ”România leului” poate medita la soluție

În condițiile în care discuțiile privind reforma Zonei Euro purtate de către guvernele Franței și Germaniei par să nu ajungă la niciun rezultat, o posibilă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Lumea cu ochii pe Berlin: au început negocierile pentru formarea “marii coaliții”. Un eșec ar putea duce la alegeri anticipate

La Berlin, au demarat duminică cele cinci zile de discuții ce reprezintă negocierile preliminare pentru formarea coaliției de guvernare. Este ultima șansă a cancelarului Angela […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Iran: numărul morților în urma protestelor a ajuns la 22, ayatolahul și președintele au poziții diferite

Bilanțul morților a ajuns la 22, după ce în timpul demonstrațiilor din noaptea de luni spre marți au mai murit nouă persoane, pe lângă cele […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Portughezul Mario Centeno a fost ales președinte Eurogrup

Portughezul Mario Centeno (foto) a fost ales luni preşedinte al Eurogrup, la numai doi ani după ce a intrat în politică, ca membru al Guvernului […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mesaj diplomatic neobișnut de dur al Departamentului de Stat în legătură cu modificarea legilor Justiției: Respingeți propunerile

“Îndemnăm Parlamentului României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, precizează un mesaj oficial al Departamentului de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »