Prioritățile imediate ale UE: securitate, protecție socială, prosperitate, diplomație externă

De Adrian N Ionescu | 25.3.2017 .

Premierul polonez Beata Szidlo a mimat că ezită să semneze Declarația de la Roma

Liderii celor 27 de state membre ale UE reuniți sâmbătă la Roma (Marea Britanie nu a participat din cauză că în doar 4 zile urmează să declanșeze oficial procesul de ieșire din Uniune) pentru a aniversa 60 de ani de la crearea blocului comunitar, au convenit ca în perioada următoare să adopte măsuri care să răspundă preocupărilor cetățenilor europeni.

4 sunt direcțiile de acțiune către:

  • O Europă în siguranță și în securitate
  • O Europă prosperă și sustenabilă
  • O Europă socială
  • O Europă puternică pe scena mondială

De precizat că pe aceste direcții statele sunt libere să coopereze în funcție de voință:  ”Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde este necesar, dar mergând în aceeași direcție”, scrie în declarația asumată de toți liderii UE.

(Descărcați AICI Declarația de la Roma)

”În următorii zece ani, dorim o Uniune mai sigură și mai protejată, prosperă, competitivă, sustenabilă și responsabilă social, care va avea voința și capacitatea de a juca un rol fundamental în lume și să modeleze globalizarea”, scrie în Declarația de la Roma, semnată de cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

În ceea ce privește securitatea, problemă care a căpătat un interes special în contextul afluxului de migranți și terorismului, în text se face referire la o Uniune Europeană ”în care toți cetățenii să se simtă în siguranță și să poată circula liber” și în care ”frontierele externe sunt protejate, cu o politică migratorie eficientă, responsabilă și sustenabilă, care să respecte normele internaționale, o Europă decisă să lupte împotriva terorismului și delincvenței organizate”.

Pe de altă parte, în declarație se insistă pe necesitatea unei Europe care să se bazeze pe o creștere sustenabilă și pe coeziune, convergențî și integritatea pieței interne. De asemenea, liderii europeni au stabilit că UE trebuie să țină cont de ”diversitatea sistemelor naționale și de rolul fundamental al interlocutorilor sociali”- una dintre cele patru cerințe transmise de Polonia.

(Citiți și: Polonia anunță că va respinge Declarația de la Roma dacă aceasta va conține ideea Europei cu mai multe viteze)

În textul declarației se mai face referire la capitolul economic și la stimularea investițiilor pentru a încuraja creșterea economică, precum și la desăvârșirea Uniunii Economice și Monetare, amintindu-se de asemenea și obiective precum diminuarea inegalității sociale, combaterea șomajului, a sărăciei și excluderii sociale.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »