Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

De Victor Bratu | 19.12.2017 .

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la finele săptămânii trecute de Eurostat, cu mai puţin de 15% din PIB faţă de o medie europeană de 29% din PIB. Ceea ce nu e de mirare, întrucât noi nu (NU) adunăm la bugetul public 29% din PIB toţi banii.

Poanta vine, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, unde apărem ( cu 55%, alături de Cipru) pe un impresionant loc 4, după Grecia (65%) şi la mică distanţă de Italia şi Portugalia (58%). Dat find că suntem oarecum balcanici şi cu siguranţă latini, probabil că rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33%, adică nu dă de unde nu are, dacă tot are pondere mică a veniturilor în PIB), Germania şi Luxemburg (39%, adică nu dau deşi au de unde, la o pondere medie a veniturilor în PIB), Marea Britanie (41%) şi Slovacia (40%, ca să vedeţi că se poate şi în cazul unei ţări din fostul bloc estic).

Tot pentru referinţă, merită subliniat că vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi doar aşa reuşesc să ne bată de puţin ( 2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2010 de la sub noi (17,0 % ei şi 17,3% noi) şi au ajuns în 2015 la o distanţă semnificativă ( 17,9% ei şi 14,6% noi).

De reţinut şi faptul că, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,7% la noi şi 12,2% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, la o medie europeană de 4,8% şi o valoare germană de 3,7%.

Ceea ce apare ca aproape inexplicabil, chiar dacă se ia în consideraţie rata mult mai scăzută a şomajului la noi. Foarte interesant, în materie de şomaj (de unde apar şi familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii proveniţi din aceste familii şi şansele lor de integrare socială) nu mai suntem latini ci ”britanici” (insularii apar cu 1,4% pondere în alocările pentru şomaj).

Una peste alta, la relativ puţinii bani colectaţi la bugetul public, ne apropiem de media europeană a alocărilor ca pondere în total doar în ceea ce priveşte familiile şi copiii (8,8% la noi faţă de o medie UE de 8,6%, dar la noi per total şi la nivelul UE ceva mai bine ţintit) precum şi aproape cât trebuie pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 37,3%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De unde rezultă că prioritatea numărul unu ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIB, cu creşterea substanţială a sumelor alocate pentru sănătate. Asta şi în ideea că pensionarii ar prefera să fie sănătoşi în loc de a avea ceva mai mulţi bani prin buzunare, pe care să-i dea apoi întreit pe la medici. După care ar veni preocuparea pentru viitor, copiii din familiile de şomeri şi incluziunea socială.

Ultimele evoluţii sunt, însă, exact în sens contrar, cu diminuarea impozitelor, cu păstrarea unor valori europene de repartiţie pentru familie, dar din sume relativ reduse şi cu accentuarea indexării punctului de pensie în detrimentul banilor pentru sănătate. Şi aşa afectaţi tot mai puternic pe partea de aparatură, igienă şi dotări ale spitalelor de creşterile salariale impuse de lege în sectorul sanitar.

De aici, va rezulta un stat minimal ca implicare socială cu excepţia plăţii pensiilor, lipsit de mijoacele de promovare a incluziunii sociale şi de reducere a inegalităţilor, precum şi slab asigurator de securitate pentru cei afectaţi temporar de lipsa unui loc de muncă. Un soi de atlet care aleargă spre viitor fără să-şi asigure sursa de energie şi fără să-şi dozeze corect efortul asumat, cu capul întors spre trecut.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »