Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

De Victor Bratu | 19.12.2017 .

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la finele săptămânii trecute de Eurostat, cu mai puţin de 15% din PIB faţă de o medie europeană de 29% din PIB. Ceea ce nu e de mirare, întrucât noi nu (NU) adunăm la bugetul public 29% din PIB toţi banii.

Poanta vine, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, unde apărem ( cu 55%, alături de Cipru) pe un impresionant loc 4, după Grecia (65%) şi la mică distanţă de Italia şi Portugalia (58%). Dat find că suntem oarecum balcanici şi cu siguranţă latini, probabil că rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33%, adică nu dă de unde nu are, dacă tot are pondere mică a veniturilor în PIB), Germania şi Luxemburg (39%, adică nu dau deşi au de unde, la o pondere medie a veniturilor în PIB), Marea Britanie (41%) şi Slovacia (40%, ca să vedeţi că se poate şi în cazul unei ţări din fostul bloc estic).

Tot pentru referinţă, merită subliniat că vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi doar aşa reuşesc să ne bată de puţin ( 2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2010 de la sub noi (17,0 % ei şi 17,3% noi) şi au ajuns în 2015 la o distanţă semnificativă ( 17,9% ei şi 14,6% noi).

De reţinut şi faptul că, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,7% la noi şi 12,2% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, la o medie europeană de 4,8% şi o valoare germană de 3,7%.

Ceea ce apare ca aproape inexplicabil, chiar dacă se ia în consideraţie rata mult mai scăzută a şomajului la noi. Foarte interesant, în materie de şomaj (de unde apar şi familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii proveniţi din aceste familii şi şansele lor de integrare socială) nu mai suntem latini ci ”britanici” (insularii apar cu 1,4% pondere în alocările pentru şomaj).

Una peste alta, la relativ puţinii bani colectaţi la bugetul public, ne apropiem de media europeană a alocărilor ca pondere în total doar în ceea ce priveşte familiile şi copiii (8,8% la noi faţă de o medie UE de 8,6%, dar la noi per total şi la nivelul UE ceva mai bine ţintit) precum şi aproape cât trebuie pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 37,3%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De unde rezultă că prioritatea numărul unu ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIB, cu creşterea substanţială a sumelor alocate pentru sănătate. Asta şi în ideea că pensionarii ar prefera să fie sănătoşi în loc de a avea ceva mai mulţi bani prin buzunare, pe care să-i dea apoi întreit pe la medici. După care ar veni preocuparea pentru viitor, copiii din familiile de şomeri şi incluziunea socială.

Ultimele evoluţii sunt, însă, exact în sens contrar, cu diminuarea impozitelor, cu păstrarea unor valori europene de repartiţie pentru familie, dar din sume relativ reduse şi cu accentuarea indexării punctului de pensie în detrimentul banilor pentru sănătate. Şi aşa afectaţi tot mai puternic pe partea de aparatură, igienă şi dotări ale spitalelor de creşterile salariale impuse de lege în sectorul sanitar.

De aici, va rezulta un stat minimal ca implicare socială cu excepţia plăţii pensiilor, lipsit de mijoacele de promovare a incluziunii sociale şi de reducere a inegalităţilor, precum şi slab asigurator de securitate pentru cei afectaţi temporar de lipsa unui loc de muncă. Un soi de atlet care aleargă spre viitor fără să-şi asigure sursa de energie şi fără să-şi dozeze corect efortul asumat, cu capul întors spre trecut.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Bulgaria: în 3 săptămâni, 133 de km de gard împotriva porcilor bolnavi. România: un an de inactivitate, 127.000 de animale omorâte și peste 1.000 de concedieri

Peste 1.000 de angajați ai unor ferme închise din cauza Pestei Porcine Africane (PPA) au rămas fără loc de muncă.   Numărul total este însă mai mare, întrucât […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Bulgaria cedează României, pas cu pas, lanterna roșie

Economia Bulgariei o fi mai mică şi ceva mai puţin performantă dar pare a fi ceva mai vioaie. La nivelul PIB/locuitor, ca să parafrazăm o […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariu minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună un salariu minim în economia reală, ci numai în sectorul public. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor

La numai un an de la ridicarea interdicției la exportul de carne de porc (interdicție ce a durat aproximativ 14 ani), fermierii români, care se uitau […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »