Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

De Victor Bratu | 19.12.2017 .

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la finele săptămânii trecute de Eurostat, cu mai puţin de 15% din PIB faţă de o medie europeană de 29% din PIB. Ceea ce nu e de mirare, întrucât noi nu (NU) adunăm la bugetul public 29% din PIB toţi banii.

Poanta vine, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, unde apărem ( cu 55%, alături de Cipru) pe un impresionant loc 4, după Grecia (65%) şi la mică distanţă de Italia şi Portugalia (58%). Dat find că suntem oarecum balcanici şi cu siguranţă latini, probabil că rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33%, adică nu dă de unde nu are, dacă tot are pondere mică a veniturilor în PIB), Germania şi Luxemburg (39%, adică nu dau deşi au de unde, la o pondere medie a veniturilor în PIB), Marea Britanie (41%) şi Slovacia (40%, ca să vedeţi că se poate şi în cazul unei ţări din fostul bloc estic).

Tot pentru referinţă, merită subliniat că vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi doar aşa reuşesc să ne bată de puţin ( 2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2010 de la sub noi (17,0 % ei şi 17,3% noi) şi au ajuns în 2015 la o distanţă semnificativă ( 17,9% ei şi 14,6% noi).

De reţinut şi faptul că, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,7% la noi şi 12,2% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, la o medie europeană de 4,8% şi o valoare germană de 3,7%.

Ceea ce apare ca aproape inexplicabil, chiar dacă se ia în consideraţie rata mult mai scăzută a şomajului la noi. Foarte interesant, în materie de şomaj (de unde apar şi familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii proveniţi din aceste familii şi şansele lor de integrare socială) nu mai suntem latini ci ”britanici” (insularii apar cu 1,4% pondere în alocările pentru şomaj).

Una peste alta, la relativ puţinii bani colectaţi la bugetul public, ne apropiem de media europeană a alocărilor ca pondere în total doar în ceea ce priveşte familiile şi copiii (8,8% la noi faţă de o medie UE de 8,6%, dar la noi per total şi la nivelul UE ceva mai bine ţintit) precum şi aproape cât trebuie pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 37,3%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De unde rezultă că prioritatea numărul unu ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIB, cu creşterea substanţială a sumelor alocate pentru sănătate. Asta şi în ideea că pensionarii ar prefera să fie sănătoşi în loc de a avea ceva mai mulţi bani prin buzunare, pe care să-i dea apoi întreit pe la medici. După care ar veni preocuparea pentru viitor, copiii din familiile de şomeri şi incluziunea socială.

Ultimele evoluţii sunt, însă, exact în sens contrar, cu diminuarea impozitelor, cu păstrarea unor valori europene de repartiţie pentru familie, dar din sume relativ reduse şi cu accentuarea indexării punctului de pensie în detrimentul banilor pentru sănătate. Şi aşa afectaţi tot mai puternic pe partea de aparatură, igienă şi dotări ale spitalelor de creşterile salariale impuse de lege în sectorul sanitar.

De aici, va rezulta un stat minimal ca implicare socială cu excepţia plăţii pensiilor, lipsit de mijoacele de promovare a incluziunii sociale şi de reducere a inegalităţilor, precum şi slab asigurator de securitate pentru cei afectaţi temporar de lipsa unui loc de muncă. Un soi de atlet care aleargă spre viitor fără să-şi asigure sursa de energie şi fără să-şi dozeze corect efortul asumat, cu capul întors spre trecut.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Deloitte: Va mai arăta piața serviciilor financiare așa cum o știm după PSD2?

Directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Aparatura medicală pentru terapia cancerului: România – locul 27 în UE, Bulgaria – locul 10

România mai bifează în statistica europeană un ultim loc între statele UE la un indicator sec, care arată preocuparea faţă de sănătate şi „grija faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel

Donald Trump ignoră covârșitoarea  opoziție mondială și anunță că este momentul ca Statele Unite să  recunoască Ierusalim drept capitală a statului Israel. În prezent, 86 […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Revoluție în filosofia bugetară europeană: UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare

Comisia Europeană a început să analizeze cu atenție impactul pe care Brexit îl va avea asupra viitorului buget multianual al Uniunii și vrea să demonstreze […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »