Prognoza CE: PIB-ul României va crește cu 4,4% în 2017, cu riscul unui deficit bugetar de 3,6%. Comisia vede o creştere economică multianuală în UE prima dată în ultima decadă

De Adrian N Ionescu | 13.2.2017 .

Comisia Europeană (CE) estimează că produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene va creşte cu 1,8% în 2017 şi 2018, deși avertizează că perspectivele sunt „încercuite de un grad de incertitudine mai ridicat decât de obicei”, potrivit comunicatului CE, care anunţă prognoza de iarnă.

În România, „creșterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Uniunea Europeană și se estimează că va rămâne astfel în orizontul de prognoză, fiind susținută de relaxarea fiscală și de creșterile salariale”, potrivit prognozei de iarnă a CE.

Creșterea PIB în România ar putea fi de 4,4% în 2017, dar cu riscul depășirii limitei maxime de deficit bugetar, până la -3,6% din PIB. Apoi creșterea economică s-ar putea reduce la 3,7% în 2018.

Inflația la 1,6% în 2017 și la 2,9% în 2018, iar șomajul la 5,7% în 2017 și 5,6% în 2018.

Este pentru prima oară în aproape o decadă când este de aşteptat ca economiile tuturor ţărilor membre să crească pe o întreagă perioadă de prognoză (2016,2017,2018)”, spune comunicatul CE.

CE a revizuit în creştere uşoară estimările privind creşterea  PIB în zona euro pentru acest an şi pentru 2018, comparativ cu prognoza din toamnă: 1,6% în 2017 şi 1,8% în 2018, faţă de 1,5 şi 1,7% anterior).

În întreaga UE creşterea va fi de 1,8% atât din 2017 cât şi din 2018 şi este de asemenea superioară celei din toamnă (faţă de 1,6%, respectiv 1,8%).

Riscurile

„Riscurile (privind adeverirea) acestor proiecţii sunt excepţional de mari, dar înclină mai mult spre corecţii negative” şi sunt provocate de „intenţiile SUA în politicile cheie, care încă mai trebuzie clarificate, de numeroasele evenimente electorale din Europa în acest an, ca şi de negocierile cu Marea Britanie privind Articolul 50”, referitoare la Brexit, precizează documentul CE.

Documentul foloseşte argumentul perspectivelor de creştere a economiilor dezvoltate din afara UE, care „s-au îmunătăţit în ultimele luni, ca urmare a aşteptării stimulentelor fiscale din SUA, care au dus la rate de dobânzi mai mari pe termen lung şi în aprecierea dolarului american. Şi economiile emergente sunt gata să se întărească în 2018, deşi în diferite grade în funcţie de ţară şi regiune”.

„Toate acestea pot impulsiona exporturile europene de bunuri şi servicii, după un an 2016 slab”, spune Comisia Europeană (CE).

Inflația „bună”, șomajul, datoriile

Prognoza inflaţiei arată o creştere de la 0,3% în 2016 la 1,8% în 2017 şi la 1,7% în 2018 pentru întreaga UE, iar pentru Zona Euro de la 0,2% în 2016 la 1,7% în 2017 şi la 1,4% în 2018.

Creşterea inflaţiei a devenit în ultimii ani un indicatori ai reluării creşterii economice, deflaţia fiind fenomenul negativ care o poate bloca.

Datele favorabile ale pieţei muncii semnalează diminuarea şomajului, pentru care se estimează o scădere a ratei în Zona Euro de la 10% în 2016 la 9,6% anul acesta şi la 9,1% în 2018.

La nivelul întregii Uniuni este aşteptată o reducere a şonajului de la 8,5% în 2016 la 8,1% în 2017 şi la 7,8% în 2018. Sunt cele mai reduse niveluri ale şomajului din 2009 încoace, dar încă peste cele de dinainte de criză.

CE estimează că deficitul public în zona euro va scădea de la 1,7% din PIB anul trecut la 1,4% în 2017 şi 2018.

„Economia europeană s-a dovedit rezistentă la numeroasele şocuri cu care a avut de a face anul trecut. Creşterea rezistă iar şomajul şi deficitele sunt în scădere. Totuşi, având în vedere marile riscuri, este important să folosim toate instrumentele pentru a susţine creşterea. Mai mult decât orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile se fac simţite în toată Zona Euro şi în toate segmentele societăţii”, a avertizat Pierre Moscovici, comisrul european pentru Afaceri financiare şi Economice.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii cere inversarea rolurilor cu ministrul jutiției în numirea procurorilor-șefi

Consiliul Superior al Magistraturii le-a trimis ministrului Justiției și șefului Comisiei parlamentare speciale pentru reforma justiției, un proiect de modificare a procedurilor de numire și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisarii Pierre Moscovici și Valdis Dombrovskis refuză să îl întâlnească pe vicepremierul Viorel Ștefan

Vicepremierul Viorel Ștefan a încercat să stabilească întâlniri oficiale cu cei doi responsabili ai politicilor economice și fiscale europene însă a fost refuzat. Vicepremierul Ștefan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Posibilă vizită a Papei în România / Nunțiul Apostolic: când va fi stabilit, evenimentul va fi anunţat simultan de cele două părți – Vatican şi Preşedinţie

Papa Francisc ar putea face o vizită în România anul viitor, eveniment la care se lucrează de circa trei ani. Subiectul e revenit în discuție […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: Deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice

România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019, mult peste limita de 3% din […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »