Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: Deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice

De Adrian N Ionescu | 3.5.2018 .

România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019mult peste limita de 3% din Tratatul UE, pe fondul încetinirii creșerii economice, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene (CE).

Creşterea economiei României se va reduce până la 4,5% în 2018, până la 3,9% anul viitor și se va baza în continuare pe consum.

CE se aşteaptă, totuşi, la creşterea investiţiilor pe seama proiectelor cu finanţare europeană.

Rata inflaţiei ar urma să crească la 4,2% anul acesta şi să încetinească la 3,4% anul viitor, în timp ce rata şomajului se va situa la 4,5% în 2018 şi la 4,4% în 2019.

(Citiți și: ”Comisia: Încrederea în economia României – la cel mai scăzut nivel din septembrie 2014 ”)

Deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se situeze la 3,9% din PIB, în timp ce datoria va urca la 35,3% din PIB anul acesta şi la 36,4% din PIB în 2019.

Deficitul bugetar 

Proiecţia pe 2019 duce deficitul bugetar la 3,8% în 2019, „ca urmare a creşterilor transferurilor sociale şi a investiţiilor publice” anunţate, potrivit raportului pentru România din cadrul Prognozei de primăvară a CE.

Mai mult, „în consecinţa relaxării fiscale, deficitul structural va creşte până la 4,25% în 2019”, după ce a crescut de la 2% în 2016, până la 3,25% în 2017.

Raportul CE aminteşte că „legea salarizării unitare a dus la creşterea salariiilor brute din domeniul public cu 25% în ianuarie 2018, că prevede creşteri adiţionale pentru doctori şi profesori” şi că impozitul pe venit a scăzut de la 1% la 10%.

Efectul va fi negativ asupra ratei datoriei publice faţă de PIB, în ciuda creşterii acestuia.

Riscurile creşterii (spectaculoase) românești

  • Deficitul comercial se va adânci până la 6,6% din PIB în 2018 și la 6,9% în 2019. 
  • Faptul că exporturile sunt inferioare importurilor va fi o frână pentru PIB şi va adânci deficitul de cont curent.
  • Inflația „core” (fără prețurile administrate si cele alimentare cu o volatilitate ridicată) va înregistra o creștere spectaculoasă, de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 și 3,5% în 2019.
  • „Înăsprirea graduală a politicii monetare a băncii centraleca răspuns la presiunile inflaționiste și la lărgirea diferențialului creșterii față de potențial, ar putea restrânge perspectiva investițiilor private”, spune raportul CE.

De asemenea:

  • Investițiile ar putea fi afectate de eventuala reducere a componentei publice, ca măsură guvernamentală pentru încadrarea deficitului bugetar sub pragul de 3%.
  • Creșterea continuă a costului muncii, ca urmare a unei creșteri salariale mai mari decât cea a productivităţii, ar putea afecta exporturile. În general incertitudinea privind politicile guvernamentale va dăuna creşterii”, mai spune raportul CE.

Indicatorii la nivelul UE

Ratele creșterii înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4 %.

Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3 % și, respectiv, la 2,0 % atât în UE, cât și în zona euro, potrivit Prognoyei de primăvară a CE.

Se preconizează că ritmul creșterii va fi în continuare unul solid, sprijinindu-se pe un consum susținut și pe exporturi și investiții puternice.

Potrivit previziunilor, în 2019 creșterea din ambele zone se va reduce ușor, la 2,0 %, deoarece vor deveni mai vizibile blocajele din unele țări și sectoare, politica monetară va fi adaptată la context, iar creșterea comerțului mondial va cunoaște o perioadă de relativă acalmie.

Avertismente europene

„Întrevedem însă și riscuri mai mari, drept care ar trebui să profităm de actuala conjunctură favorabilă pentru a fortifica economiile statelor membre. Mai exact, ar trebui să ne consolidăm rezervele bugetare, să ne reformăm economiile pentru a stimula productivitatea și investițiile și să ne transformăm modelul de creștere într-unul mai favorabil incluziunii. Ar trebui, de asemenea, să consolidăm bazele uniunii noastre economice și monetare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social și responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.

Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecționismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, potrivit unui comunicat CE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Noua și spectaculoasa lege a pensiilor: creștere cu 130% a cheltuielilor, formulă nouă de recalculare, noi indemnizații luate în calcul

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu 131%, de la 60,7 miliarde de lei, estimatul pentru 2018, la 140,02 miliarde în 2022, potrivit proiectului noii Legi a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Blocarea reformei Fiscului: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF

Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să aranjeze […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Saga Oltchim: Comisia Europeană şi-a dat acordul preliminar pentru preluarea de către Chimcomplex

Tranzacţia prin care Chimcomplex Borzeşti preia combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a primit acordul preliminar al Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Chimcomplex. Directoratul General […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Legile Justiției / Comisia de la Veneția: “Este evident că autoritățile române au interpretat greșit textele Comisiei”. Recomandările

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să reexamineze modificările operate pe legile Justiției, astfel încât să fie menținută independența magistraților și să fie evitat riscul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Șefa Înaltei Curți: Impostorii vor ca actul de justiţie să fie realizat potrivit valorilor lor – minciuna și manipularea

România trece „printr-o perioadă plină de provocări, în care minciuna, impostura, manipularea stau cu regele la masă, ca să citez un clasic poet român”, a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »