Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: Deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice

De Adrian N Ionescu | 3.5.2018 .

România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019mult peste limita de 3% din Tratatul UE, pe fondul încetinirii creșerii economice, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene (CE).

Creşterea economiei României se va reduce până la 4,5% în 2018, până la 3,9% anul viitor și se va baza în continuare pe consum.

CE se aşteaptă, totuşi, la creşterea investiţiilor pe seama proiectelor cu finanţare europeană.

Rata inflaţiei ar urma să crească la 4,2% anul acesta şi să încetinească la 3,4% anul viitor, în timp ce rata şomajului se va situa la 4,5% în 2018 şi la 4,4% în 2019.

(Citiți și: ”Comisia: Încrederea în economia României – la cel mai scăzut nivel din septembrie 2014 ”)

Deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se situeze la 3,9% din PIB, în timp ce datoria va urca la 35,3% din PIB anul acesta şi la 36,4% din PIB în 2019.

Deficitul bugetar 

Proiecţia pe 2019 duce deficitul bugetar la 3,8% în 2019, „ca urmare a creşterilor transferurilor sociale şi a investiţiilor publice” anunţate, potrivit raportului pentru România din cadrul Prognozei de primăvară a CE.

Mai mult, „în consecinţa relaxării fiscale, deficitul structural va creşte până la 4,25% în 2019”, după ce a crescut de la 2% în 2016, până la 3,25% în 2017.

Raportul CE aminteşte că „legea salarizării unitare a dus la creşterea salariiilor brute din domeniul public cu 25% în ianuarie 2018, că prevede creşteri adiţionale pentru doctori şi profesori” şi că impozitul pe venit a scăzut de la 1% la 10%.

Efectul va fi negativ asupra ratei datoriei publice faţă de PIB, în ciuda creşterii acestuia.

Riscurile creşterii (spectaculoase) românești

  • Deficitul comercial se va adânci până la 6,6% din PIB în 2018 și la 6,9% în 2019. 
  • Faptul că exporturile sunt inferioare importurilor va fi o frână pentru PIB şi va adânci deficitul de cont curent.
  • Inflația „core” (fără prețurile administrate si cele alimentare cu o volatilitate ridicată) va înregistra o creștere spectaculoasă, de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 și 3,5% în 2019.
  • „Înăsprirea graduală a politicii monetare a băncii centraleca răspuns la presiunile inflaționiste și la lărgirea diferențialului creșterii față de potențial, ar putea restrânge perspectiva investițiilor private”, spune raportul CE.

De asemenea:

  • Investițiile ar putea fi afectate de eventuala reducere a componentei publice, ca măsură guvernamentală pentru încadrarea deficitului bugetar sub pragul de 3%.
  • Creșterea continuă a costului muncii, ca urmare a unei creșteri salariale mai mari decât cea a productivităţii, ar putea afecta exporturile. În general incertitudinea privind politicile guvernamentale va dăuna creşterii”, mai spune raportul CE.

Indicatorii la nivelul UE

Ratele creșterii înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4 %.

Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3 % și, respectiv, la 2,0 % atât în UE, cât și în zona euro, potrivit Prognoyei de primăvară a CE.

Se preconizează că ritmul creșterii va fi în continuare unul solid, sprijinindu-se pe un consum susținut și pe exporturi și investiții puternice.

Potrivit previziunilor, în 2019 creșterea din ambele zone se va reduce ușor, la 2,0 %, deoarece vor deveni mai vizibile blocajele din unele țări și sectoare, politica monetară va fi adaptată la context, iar creșterea comerțului mondial va cunoaște o perioadă de relativă acalmie.

Avertismente europene

„Întrevedem însă și riscuri mai mari, drept care ar trebui să profităm de actuala conjunctură favorabilă pentru a fortifica economiile statelor membre. Mai exact, ar trebui să ne consolidăm rezervele bugetare, să ne reformăm economiile pentru a stimula productivitatea și investițiile și să ne transformăm modelul de creștere într-unul mai favorabil incluziunii. Ar trebui, de asemenea, să consolidăm bazele uniunii noastre economice și monetare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social și responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.

Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecționismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, potrivit unui comunicat CE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii cere inversarea rolurilor cu ministrul jutiției în numirea procurorilor-șefi

Consiliul Superior al Magistraturii le-a trimis ministrului Justiției și șefului Comisiei parlamentare speciale pentru reforma justiției, un proiect de modificare a procedurilor de numire și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisarii Pierre Moscovici și Valdis Dombrovskis refuză să îl întâlnească pe vicepremierul Viorel Ștefan

Vicepremierul Viorel Ștefan a încercat să stabilească întâlniri oficiale cu cei doi responsabili ai politicilor economice și fiscale europene însă a fost refuzat. Vicepremierul Ștefan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Posibilă vizită a Papei în România / Nunțiul Apostolic: când va fi stabilit, evenimentul va fi anunţat simultan de cele două părți – Vatican şi Preşedinţie

Papa Francisc ar putea face o vizită în România anul viitor, eveniment la care se lucrează de circa trei ani. Subiectul e revenit în discuție […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Legile Justiției românești merg în Comisia de la Veneția: sesizarea a fost făcută de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a decis joi, cu unanimitate de voturi, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru obținerea unui punct de vedere […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »