Raport Davos / Cele mai mari riscuri globale: Schimbările climatice, amenințările cibernetice și confruntările geopolitice fără reguli

De Victor Bratu | 24.1.2018 .

Riscurile de mediu, respectiv fenomenele meteo extreme, determinate de schimbările climatice, sunt cele mai mari între cele 30 de tipuri de risc la nivel global, conform The Global Risk Report 2018, publicat de World Economic Forum (WEF). WEF a început, luni, la Davos, Elveția.

În plus, 2018 va fi un an cu riscuri în creştere și din cauza deteriorării contextului geopolitic şi probabilității de intensificare a confruntărilor economice, ca și amenințărilor cibernetice, potrivit experţilor financiari care au participat la studiul WEF.

Mai mult de jumătate (59%) dintre cei aproape 1.000 de participanți la sondajul WEF au indicat o creştere a expunerii la riscuri în 2018, în timp ce doar 7% au arătat că se aşteaptă la o diminuare a riscurilor pe parcursul acestui an.

Raportul relevă faptul că, în viitor, complexitatea şi interconectarea în creştere a sistemelor globale pot da naştere unor perturbări în cascadă şi unor așa numite efecte de prag. Degradările bruşte şi dramatice – şocuri viitoare – devin tot mai probabile.

10 scenarii

The Global Risk Report prezintă 10 scenarii cu titlul de ipoteze și nu de predicții, pentru a-i încuraja pe liderii mondiali să evalueze posibilele şocuri viitoare care ar putea perturba rapid şi radical lumea:

  • nevoia simultană şi în creştere de alimente de bază poate provoca o criză,
  • dezvoltarea inteligenţei artificiale sufocă internetul,
  • companiile sunt prea puţin pregătite să facă faţă războaielor comerciale în cascadă,
  • reversul democraţiei – curente noi, populiste, ameninţă ordinea socială într-una sau mai multe democraţii mature,
  • nave-dronă pilotate automat prin intermediul inteligenţei artificiale duc braconajul către niveluri nesustenabile,
  • o nouă criză financiară copleşeşte capacitatea de răspuns a decidenţilor politici şi provoacă o perioadă de haos,
  • inegalitatea ca tratament – bioingineria şi medicamentele, care dezvoltă capacitatea de memorare pe fondul accesului selectiv la acestea, accentuează dramaticinegalităţile sociale,
  • războiul fără reguli – conflictele cibernetice dintre state escaladează la un nivel neprevăzut şi greu de anticipat în absenţa unor “reguli” pentru un război cibernetic convenţional,
  • geopolitica identităţii – pe fondul contextului geopolitic, identitatea naţională devine o sursă de tensiune în creştere în zonele graniţelor în dispută şi
  • izolarea – atacurile cibernetice, protecţionismul şi divergenţele în ceea ce priveşte reglementarea conduc la balcanizarea internetului.

Riscurile lumii

Specialiştii au evaluat ca ridicate, atât ca probabilitate, cât şi ca impact, toate cele cinci riscuri legate de mediu: fenomene meteo extreme, pierderi ale bio-diversităţii şi prăbuşirea ecosistemelor, dezastre naturale majore, dezastre ecologice produse de activitatea umană sau eşecul măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice.

Totodată, „deteriorarea contextului geopolitic reprezintă principala cauză a evaluărilor pesimiste referitor la perspectiva anului în curs. 93% dintre respondenţi afirmă că se aşteaptă la o intensificare a confruntărilor politice sau economice în timp ce 80% anticipează o sporire a riscurilor asociate unui război între marile puteri”, spune raportul.

„Trebuie să evaluăm cu seriozitate riscul unei căderi a sistemelor la nivel global. Împreună, dispunem de toate resursele tehnologice şi ştiinţifice pentru a preveni acest lucru. Mai presus de toate, adevărata provocare este de a găsi voinţa şi impulsul de a coopera pentru un viitor mai bun”, potrivit profesorului Klaus Schwab, fondator și președinte al World Economic Forum.

Ameninţările cibernetice devin tot mai serioase, iar atacurile cibernetice la scară largă se poziţionează pe locul 3 din perspectiva probabilităţii de a se produce. În acelaşi timp creşterea dependenţei de domeniul cibernetic se poziţionează pe a doua poziţie ca importanţă, din perspectiva modificării contextului riscurilor pentru următorii 10 ani.

Inegalitatea economică se situează pe poziţia a treia în topul factorilor de risc, iar cel mai frecvent menţionat este impactul implementării progresului tehnologic asupra ocupării forţei de muncă şi asupra ratei şomajului.

„Fenomenele meteo extreme au fost din nou evaluate ca risc global de maximă probabilitate şi de impact. Riscurile de mediu alături de vulnerabilitatea în creştere în faţa altor riscuri sunt ameninţări serioase. Din păcate remarcăm o reacţie de tipul ‘prea-puţin-prea târziu’ din partea guvernelor sau companiilor faţă de ameninţări precum schimbarea climatică. Încă nu este prea târziu să pregătim un viitor mult mai rezistent în faţa riscurilor, dar este nevoie să acţionăm rapid pentru a evita eventuala prăbuşire a sistemelor”, subliniază Alison Martin, group chief Risk Officer, Zurich Insurance Group.

The Global Risk Report 2018 este realizat de către Comitetul Consultativ al Riscurilor Globale al World Economic Forum, care beneficiază de o colaborare permanentă atât cu partenerii săi strategici: Marsh & McLennan şi Zurich Insurance Group, dar şi cu Oxford Martin School (University of Oxford), National University of Singapore şi Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania) în calitate de consilieri din mediul academic.
Raportul WEF sintetizează perspectivele experţilor şi factorilor de decizie globali asupra celor mai importante riscuri cu care se confruntă lumea şi este publicat anual, în luna ianuarie, constată eforturile depuse pentru a ţine pasul cu ritmul accelerat al schimbării.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

WRS: România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de robotizare din lume: 15 roboți industriali la 10.000 de angajați

Ritmul robotizării industriei din România este unul dintre cele mai scăzute din lume, ceea ce afectează competitivitatea economiei românești în regiune. România are 15 roboți […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ambasadă la Ierusalim: Renunță România la atuul de politică externă al neutralității în Orientul Mijlociu ?

În ghemul de interese politice din Orientul Mijlociu, România a fost unul dintre foarte puținele state care și-au jucat corect și avantajos cărțile, motiv pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »