Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

De Marin Pana | 24.11.2016 .

România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum Polonia (locul 4), Cehia (locul 6) sau Ungaria (locul 10). Gradul de integrare cu spațiul în care circulă moneda unică va juca un rol decisiv în decizia de a face trecerea la euro, dincolo de criteriile de convergență impuse la Maastricht.

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, cele trei țări din Europa Centrală amintite mai sus constituie un bloc compact ce are aceeași însemnătate pentru schimburile comerciale ale Zonei Euro ca și SUA sau Marea Britanie.

De reținut, însă, spre deosebire de acestea, balanța pe această relație este aproape echilibrată, deoarece Cehia reușește performanța de a avea un excedent substanțial față de Eurozonă, respectiv 13,6 miliarde euro. Chiar și Ungaria a marcat anul trecut un mic excedent, astfel încât deficitul de 15,8 miliarde al Poloniei a fost acoperit aproape în totalitate.

tabel1

Notă: Țările marcate sunt membre UE, dintre care Marea Britanie și Danemarca au fost scutite prin tratatele de aderare de le adoptarea euro iar Suedia a adoptat de facto o poziție similară. Croația și Bulgaria sunt economii prea mici pentru a figura în topul intereselor Zonei Euro.

Ca piață de desfacere pentru produsele Zonei Euro, România se află chiar pe locul 14, devansând o țară cu mult mai bogată, precum Norvegia și state cu o populație mult mai numeroasă, precum India sau Brazilia. Pe termen mediu, avem perspectiva de a mai avansa până pe locul 12, peste Norvegia, Coreea de Sud și Danemarca.

Pe partea de importuri făcute de Eurozonă stăm ceva mai slab decât pe total, deoarece ne plasăm pe locul 17, peste Brazilia dar la foarte mică distanță de India și Coreea de Sud. Oarecum surprinzător, România exportă către țările din Zona Euro aproape de două ori mai mult decât Canada, țara cu care UE a semnat recent un tratat de liber schimb.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial !

O eventuală aderare a trioului Polonia-Cehia-Ungaria la Zona Euro ne-ar trimite rapid între primii zece parteneri ai UE, nu doar prin locurile disponibilizate dar și prin comerțul destul de consistent al acestor țări cu România. Doar că ne-am trezi cu un deficit considerabil sporit față de Eurozonă, deoarece avem grade de acoperire ale importurilor făcute cu exporturile către aceste țări foarte slabe, undeva pe la 50%.

Modelul polonez cu eficiența cehă sau maghiară

România are o dispunere a rezultatelor față de statele ce utilizează moneda unică foarte apropiată de Polonia, respectiv un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 80% (Polonia are 86%) și un deficit proporțional cu mărimea economiei ( noi avem un minus de circa 7 miliarde cu ZE, al lor e de aproape 16 miliarde euro).

Este un motiv pentru care ar trebui să urmărim cu atenție cum joacă Polonia cartea aderării la euro. Întreprindere din care s-a retras la momentul crizei și așteaptă să vadă în ce condiții ar fi mai avantajos să adere, chiar dacă îndeplinește (ca și noi, de altfel) criteriile de convergență și 13 din cele 14 criterii ale tabloului de bord în privința echilibrelor macroeconomice.

Diferența majoră dintre Polonia, pe de o parte, respectiv Cehia și Ungaria, pe de altă parte, constă în gradul de integrare net diferit cu piața Zonei euro. Dacă se face raportul schimburilor comerciale cu PIB-ul în fiecare caz, se obține un nivel de circa 49% pentru Polonia (noi avem 39%), față de 87% în cazul Ungariei și 98% în cazul Cehiei.

Dimensiunea țării face, însă, diferența. Așa cum Polonia rivalizează deja ca forță totală cu Suedia (430 de miliarde euro PIB ei, 445 miliarde euro suedezii în 2015), noi suntem deja în preajma cehilor ( 160 miliarde euro noi, 167 de miliarde euro ei). Cu Ungaria mult în spate, la doar 110 miliarde euro (dar echivalentă cu Japonia pentru schimburile Zonei Euro), pentru a avea o imagine mai clară a poziției pe care o ocupă România în regiune.

Pe scurt, toate aceste date sugerează că înainte de a adopta moneda unică, ar trebui să ne creștem gradul de integrare cu Zona Euro pe model polonez dar cu amendamentul unei competitivități superioare, dacă nu chiar cehești, măcar ungurească. Pentru asta, accentul pus acum pe cererea internă ar trebui deplasat spre exterior iar economia reorientată mai mult spre exportul care ne-a permis ieșirea din criză.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Economia Chinei a încetinit la cel mai redus ritm de după criza globală. Grijile restului lumii

Autorităţile chineze s-au grăbit să calmeze piețele financiare după ce au anunțat reducerea ritmului de creștere economică până la o rată anuală de 6,5% în […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statistică sinistră: România – rată dublă a mortalității copiilor, față de media UE

Aproape 72 de copii cu vârste între 0 și 14 ani au murit în România, la fiecare 100.000 de copii, în 2015, conform datelor actualizate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Saxo Bank: Impactul războiul comercial este supraeveluat, riscurile la adresa creşterii economice mondiale sunt altele

Numărul denaturărilor comerciale impuse în acest an este cu 14% mai mare decât cele impuse în 2016, vârful anterior al numărului de politici care descurajează schimburile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

”Locul unde nu mai poți păcăli pe nimeni” – Balanţa de plăţi: deficitul pe bunuri şi servicii a crescut cu 84%, s-a deteriorat semnificativ gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni din anul curent un deficit de circa 4,8 miliarde euro, cu aproximativ 16% peste […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »