Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

De Victor Bratu | 30.11.2018 .

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în vederea realizării unui plan economic pe mai mulți ani.

Structurate pe domenii, studiile privesc evoluția fiecăruia începând cu 1916 și fac recomandări pentru viitor, recomandări reținute de ”Orientările generale pentru alcătuirea unui plan economic”.

Studiul aduce la lumină ultimii ani ai Primului R ăzboi Mondial și configurează un fapt remarcabil:  efortul de a pune economia românească, puternic afectată de promul război, pe baze sănătoaseprimul buget unificat al României Mari pe anul 1921/1922 fiind construit pe venituri de 7,70 miliarde lei și cheltuieli de 7,66 miliarde lei. Ce înseamnă toate astea: construcția bugetară pe excedent.

O filozofie fiscală valabilă și azi

La momentul respectiv, problema fiscală era privită la modul următor de către referentul Vasile I Feraru:

Pentru evitarea permanentului răsboi dintre reprezentanții fiscului și contribuabili, Orientările fac o serie de propuneri din care reținem:

  • Simplificarea impunerilor, unificându-se o serie de taxe răslețe, cari nu fac decît să încurce socotelile și să înglobeze adiționalele în impozitul principal, spre a ști dintr-odată cît are de plătit fiecare contribuabil și rămînînd ca ministerul de finanțe să vireze ulterior, în contul județelor și comunelor, sumele ce li se cuvin
  • Se prevede deopotrivă, în scopul armonizării între politica fiscală a statului și interesele economiei naționale, despărțirea actualului minister al finanțelor într-un departament al bugetului și tezaurului și un departament al finanțelor, primul avînd supravegherea executării bugetului și creditului public, iar cel de al doilea urmînd a se ocupa de constatarea și perceperea veniturilor statului de toate categoriile, în vederea evitării unei fiscalități excesive la așezarea impunerilor
  • În ceea ce privește tarifele vamale, acestea trebuie să rămînă un regulator al întregei vieți economice, iar nu exclusiv o sursă de venituri fiscale

Buget la vreme de război

În studiul intitulat ”Politica financiară” se scrie: ”Din cauza stărei excepționale în care se găsea Europa și care ne angaja și pe noi, întocmirea bugetului pe exercițiul 1916/1917 se face cu mari economii, excepție făcînd Ministerul de Război căruia i se adugă un plus de  29,488 miliarde lei”. Chiar și în aceste condiții, bugetul inițial era construit cu un excedent de 5,45 milioane lei.

Din studiu înțelegem că odată cu intrarea în război a României, finanțele statului se schimbă complet- ”Orice activitate internă cu caracter comercial înregistta regrese. Comerțul exterior a încetat a mai fi în cadrul preocupărilor economice de Stat”. În aceste condiții, Statul apelează masiv la împrumuturi care să acopere deficitul.

Bugetul 1918/1919 e4ste evaluat la:

  • Venituri – 196,2 milioane lei
  • Cheltuieli – 428,1 milioane lei

Adică, un deficit de 231,89 milioane lei acoperit printr-un împrumut forțat de 400 milioane lei aprobat printr-o Ordonanță emisă în 14 martie 1918. În total, în afară de pagubele de război, sarcinile financiare urcă la 4,95 miliarde lei aur.

Problemele de fiscalitate ale Unirii

La 19 martie 1921, Ministerul de Finanțe prezintă o lege de reformare a contribuțiilor directe. Sistemul adoptat susține ”combinarea impozitelor cedulare cu un impozit complimentar pe venituri, cu proporționalitatea impunerei în primul caz și cu progresivitatea în cel de al doilea”

Impozitele cedulare erau împărțite astfel:

  • Cedula A: impozit pe veniturile proprietății funciare neclădite
  • Cedula B: impozit pe proprietățile funciare clădite
  • Cedula C: impozit pe veniturile exploatațiunilor agricole
  • Cedula D: impozit pe veniturile întreprinderilor industriale și comerciale
  • Cedula E: Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni necomerciale
  • Cedula F: Impozitul asupra lefurilor, indemnizațiilor, salariilor, pensiilor și rentelor viagere
  • Cedula G: Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare, creanțelor, depozitelor, garanțiilor
  • Impozitul progresiv asupra venitului global

Evaluarea contribuțiilor directe pentru întreaga țară era:

Legea contribuțiilor directe astfel modificată nu a avut însă viabilitate, după aprilie 1922 revenindu-se la sistemul de constatare a contribuțiilor după legile existente în fiecare teriroriu.

Chiar și așa, la 1 martie 1921 datoria publică scade la 20,45 miliarde lei aur.

Bugetul Statului în exercițiul 1922/1923 este construit cu un excedent de 2,78 miliarde lei, iar următorul exercițiu bugetar aduce 6,02 miliarde lei excedent. Primul exercițiu care aduce din nou deficit- ”din cauza recoltei agricole submediocre”- este anul 1928 (-2,45 miliarde lei).***
Planul la baza căruia a stat studiul din 1939 n-a mai fost implementat niciodată. Au urmat al doilea război, comunismul și toate celelalte de după el.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Două scenarii de restructurare a sistemului de educație – Proiectul “România educată” a fost lansat

Programul “România Educată”, proiectul promis de Klaus Iohannis la puțin după peluarea mandatului de președinte, a fost lansat miercuri, la Cotroceni. Documentul conține mai multe […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Reacția coaliției de guvernare la Raportul MCV și la Rezoluția din PE

Liderii coaliției de guvernare consideră absurde, politice și dezechilibrate recomandările făcute României marți, prin Raportul MCV prezentat de Comisia Europeană și prin Rezoluția privind statul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Victor Negrescu a demisionat. Ministrul pentru Afaceri europene pleacă cu doar 2 luni înainte ca România să preia președinția UE

UPDATE: Victor Negrescu a declarat pentru Agerpres că îşi rezervă dreptul să îşi exprime punctele de vedere în cadrul Guvernului şi al Partidului Social Democrat, din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Corina Crețu îi dezvăluie guvernului strategia prin care poate obține mai mulți bani pentru cele 3 spitale regionale: să ceară

Comisarul european Corina Crețu spune că suma de 150 de milioane de euro alocată din bani europeni pentru cele trei spitale regionale – la Craiova, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Oficial palestinian: „Interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit” în cazul mutării ambasadei

Ahmad Majdalani (foto), consilier al liderului palestinian Mahmoud Abbas, este convins că ”interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »