Revoluție în filosofia bugetară europeană: UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare

De Victor Bratu | 23.11.2017 .

Comisia Europeană a început să analizeze cu atenție impactul pe care Brexit îl va avea asupra viitorului buget multianual al Uniunii și vrea să demonstreze statelor membre că trebuie să își mărească în viitorul apropiat contribuțiile pentru că un buget mai sărac este o idee foarte proastă.

În aceste condiții devine clar un efect indirect al probabilelor alocări suplimentare naționale către bugetul comunitar:

Comisia Europeană vrea să se asigure că banii pe care îi trimite statelor membre prin intermediul diverselor programe vor genera un comportament responsabil al acestor state, care vor trebui să dea dovadă de ceea ce executivul comunitar numește ”guvernanță economică solidă”.

Expresia indică faptul că UE ține cont de solicitarea pe care Germania a făcut-o în primăvară, când a cerut ca banii europeni să fie alocați doar statelor care privesc cu mare seriozitate guvernanța economică și statul de drept.

Vești proaste și pentru guvernanții României

Un document realizat de DG Regio, discutat joi la Bruxelles de către Comisarul pentru Buget Günther Oettinger cu vicepreședinții Comisiei Europene, consultat de Politico, demonstrează faptul că UE pare dispusă să adreseze îngrijorări mai vechi ale celui mai mare contributor al său, Germania.

”Politicile europene de coeziune trebuie să contribuie la guvernanța economică solidă”, iar aceste politici ”trebuie conexate cu recomandările specifice făcute statelor membre prin intermediul Semestrului European”, arată documentul care analizează mai multe scenarii ale următorului buget multianual european post-Brexit.

Dacă acest principiu s-ar aplica și în prezent, atunci România ar avea un acces problematic la fondurile de coeziune- Semestrul European 2018, dat publicității miercuri, arată: „Având în vedere informaţiile furnizate de autorităţile române în raportul lor precum şi prognozele de toamnă, Comisia a ajuns la concluzia că România nu a luat măsuri eficiente pentru răspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017”.

Ca urmare, CE a propus Consiliului European să emită o nouă recomandare pentru România, care să conţină o cotă mai mare de ajustare a deficitului structural, de 0,8% din PIB în 2018, faţă de cea de 0,5%, cât prevedea recomandarea emisă în 16 iunie, conform procedurii de abatere semnificativă (Significant Deviation Procedure, SDP).

Situație în care guvernul ar trebui să aleagă: respectă recomandările europene pentru a avea acces la fonduri comunitare sau își continuă aventurile fiscale interne în lipsa oricăror bani europeni.

Asta ca să nu aducem în discuție anchetele OLAF…

Un document de poziție adoptat de guvernul Merkel la începutul anului 2017 cerea UE o mai mare corespondență între alocarea subvențiilor europene și performanțele pe care statul beneficiar le înregistrează în domenii precum reforma economică și domnia legii.

Modul în care funcționează fondurile de coeziune creează un paradox– regiuni puternice din Germania susțin solicitările estului și sudului Europei, însă guvernul central încearcă să evite angajamente financiare suplimentare față de UE după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar și susține ca Londra să plătească o cât mai consistentă factură pentru decizia luată.

Comisia Europeană își sperie membrii cu orori bugetare post-Brexit

Celor mai importante departamente ale Comisiei Europene li s-a cerut să pregătească studii de impact pentru trei scenarii post-Brexit, iar comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, a avut o întrevedere specială joi pe marginea acestor rapoarte cu vicepreședinții Comisiei Europene.

Cele 3 scenarii analizate sunt:

  • păstrarea nivelului actual al finanțării (care include și o creștere care să acopere rata inflației)
  • reducerea cu 15% a bugetului
  • reducerea cu 30% a bugetului

Cea mai pesimistă variantă ar conduce la imposibilitatea plăților de fonduri de coeziune în afara Estului Europei, Ciprului, Greciei și Portugaliei.

Cea mai optimistă variantă, bineînțeles și opțiunea preferată a DG Regio, ar permite inclusiv Germaniei să acceseze fonduri de la Bruxelles pentru regiunea mai puțin dezvoltată din estul țării.

Diminuarea bugetului comunitar cu 12,5%- aproximativ egal cu contribuția britanică curentă- ar avea drept consecință stoparea finanțărilor acordate statelor din Vest prin intermediul programelor europene de dezvoltare regională, arată un studiu al DG Regio consultat de Politico.

În situația în care niciun stat membru nu va contribui suplimentar la bugetul comun după Brexit, UE va fi capabilă să acorde suport ”numai pentru regiunile puțin dezvoltate”, arată studiul. Asta ar însemna că doar statele și regiunile cele mai sărace din UE, acolo unde PIB per capita este mai puțin de 75% din media europeană, vor continua să primească fonduri comunitare.

”Ajutorul acordat Germaniei și Franței continentale ar fi discontinuu, Statele Scandinave și Benelux, Irlanda și Austria nu vor mai primi bani prin intermediul regimului principal de subvenții europene”, arată documentul.

În afara Estului Europei, doar Cipru, Grecia, Portugalia și regiunile din sudul Spaniei și Italiei vor mai avea acces la fondurile de coeziune, care reprezintă o treime din bugetul UE.

Decizia politică a Comisiei Europene în legătură cu următorul buget multianual european, adică dacă Bruxelles va cere statelor membre să plătească mai mult către bugetul comunitar,trebuie stabilită până în mai 2018, când comisarul Oettinger ar trebui să prezinte propunerea următorului exercițiu financiar multianual.

La nivel european, nu este foarte clar nici dacă acest cadru multianual va rămâne de 7 ani, existând deja discuții referitoare la necesitatea de a-l reduce la 5 ani, astfel încât UE să poată ține pasul cu viteza cu care se schimbă lucrurile în Europa.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel

Donald Trump ignoră covârșitoarea  opoziție mondială și anunță că este momentul ca Statele Unite să  recunoască Ierusalim drept capitală a statului Israel. În prezent, 86 […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Europa socială – înaintea Summitului UE pe problema disparităților sociale

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în UE care are loc la Goteborg, […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Lobby-ul la UE al industriei gazelor naturale: peste 100 de milioane de euro în 2016

Industria gazelor naturale a cheltuit anul trecut peste 100 de milioane de euro pentru activități de lobby pe lângă instituțiile europene, potrivit unui raport al […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape 8 milioane […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »