România a depăşit pragul de 60% din PIB/locuitor raportat la media UE: Anomalii severe la distribuția internă

De Adrian N Ionescu | 31.1.2018 .

România a depăşit pragul de 60% PIB/locuitor raportat la media UE, potrivit datelor disponibile după ce Eurostat a dat publicităţii estimarea preliminară a creşterii economice consemnate la nivelul UE şi al Zonei Euro pe anul 2017. Estimarea a fost realizată pe baza valorilor comunicate de 17 state membre care acoperă 90% din PIB-ul Uniunii.

Astfel, UE 28 a încheiat anul trecut cu un avans de 2,5% ( acelaşi şi pentru Zona Euro), în timp ce România va avea o creştere de peste şase procente. Comisia Naţională de Prognoză a avansat un nivel de 6,1%, echivalent cu o creştere situată la doar 4% pe ultimul trimestru al anului, după cela 7% deja confirmate pentru primele trei trimestre şi 8,8% în trimestrul trei.

Cel mai probabil, România va atinge o valoare apropiată de 6,5%, adică un plus de patru procente faţă de media UE. Care, corelat cu baza de plecare de 58,2% din 2016, a adăugat în 2017 încă două procente şi jumătate la rezultatul ţării, cu o marjă siguranţă solidă pentru trecerea reperului de 60% PIB/locuitor din media UE.

Precizări metodologice

Datele furnizate de Eurostat au fost prelucrate în concordanţă cu Sistemul European de Conturi ESA 2010, rezultatele preliminare semnal pentru trimestrul patru 2017 fiind bazate pe valorile deja comunicate de 17 state membre care acoperă 94% din Produsul Intern Brut al Zonei Euro şi 90% din PIB-ul UE28.

Prima estimare pentru creşterea economică pentru întreg anul 2017 a fost obţinută prin împărţirea sumei creşterilor trimestriale din 2017 la suma creşterilor trimestriale din 2016, unde valorile exprimate în euro au fost corectate pentru sezonalitate. INS ar urma să ofere publicului estimarea semnal pentru 2017 pe data de 14 februarie 2017.

De reţinut, raportarea PIB/locuitor la media UE nu se face direct în euro ci se face, în prealabil, ajustarea cu nivelul preţurilor din ţara respectivă în raport cu nivelul mediu al preţurilor din UE, astfel încât să se poată compara corect puterile de cumpărare derivate din veniturile obţinute.

Problema: Decalajul extern s-a redus, cele interne s-au mărit

În aceste condiţii, rezultă că cei 11 ani de apartenenţă la UE au adus o creştere a nivelului de trai relativ, măsurată prin intermediul PIB pe locuitor de aproape 55% (vezi tabelul). La intrări medii de fonduri europene de 2,8% pe an şi plăţi către bugetul comun de 1%, a rezultat un beneficiu net de 1,8% din PIB care a adus un spor de creştere economică anuală situat între 1,2% şi 1,6% ( interesant „factorul de conversie”).

După cum se poate observa ( foarte surprinzător) din datele Eurostat, decalajul faţă de Occident s-a redus inclusiv în perioada de criză economică, iar avansul nostru spre ţinta de etapă 60%, deşi încetinit după momentul iniţial, a fost păstratReamintim că acest reper fusese invocat ca punct de plecare pentru începerea procedurilor de adoptare a euro, dar între timp lucrurile s-au complicat.

Dacă se face o raportare a celor 21 de procente recuperate la o medie, să zicem de 1,4% pe an creştere economică suplimentară ( 1,2% -1,6% au fost valorile indicate până în 2016), rezultă cu aproximaţie că două treimi din reducerea decalajului am făcut-o noi dar o treime s-a datorat stimulilor veniţi pe calea integrării europene.

Simplificat, apartenenţa la UE şi accesul pe piaţa unică au adus o amplificare a eforturilor noastre de progres de 50%. Ceea ce reprezintă la prima vedere un succes notabil al viziunii strategice care ne-a adăugat ( din fericire) la UE în anul 2007.

(Citiți și: ”Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE”)

La o analiză mai atentă, însă, se pot decela două tipuri de probleme care au afectat acest tablou idilic.

Prima, dezvoltarea nu s-a făcut în mod egal iar inegalităţile de la pornirea pe drumul prosperităţii induse de „societatea de consum” s-au amplificat între regiunile ţării şi în interiorul lor, între judeţele vecine.

A doua, partea materială a capacităţii de achiziţie de bunuri şi servicii la nivel individual a luat-o mult înaintea capacităţii statului de a furniza servicii sociale de calitate ( sănătate, învăţământ etc.) şi o infrastructură de comunicaţii de nivel occidental. Aici suntem departe de cele 60% care vor fi afişate drept reper.

De reţinut, după cum accentuarea inegalităţilor a dus, de pildă, Bucureştiul la un nivel de PIB/locuitor (la paritatea puterilor de cumpărare) situat peste Berlin sau Lisabona, accentuarea inegalităţilor între cei mai bogaţi 20% dintre români şi cincimea cea săracă a populaţiei până la un raport de peste 8 la 1 a făcut ca reuşita economică să fie simţită mai mult decât deplin de unii şi mai spre deloc de alţii.

(Citiți și: ”De la PIB/locuitor la salariu: cum se întrețin defazajele prin regiunile României. Consecințe și soluții”)

Estimarea făcută de BNR pe termen mediu, până în anul 2022, arată că avem nevoie de un grad de absorbţie de 95% a fondurilor europene pentru a marca un supliment de 1,7 puncte procentuale la creşterea economică, pentru a putea atinge un PIB potenţial de 5% (valoarea de referinţă în condiţiile României pentru creştere în condiţii de stabilitate ).

Aşadar, amplificarea de circa 50% a eforturilor noastre pe baza banilor europeni se va păstra, dacă vom avea inteligenţa şi caracterul necesar pentru a-i accesa corect. Eventual, am putea să facem şi efortul moral de a redistribui ceva mai echitabil beneficiile rezultate în profil regional şi personal.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România – nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema, ci viteza lor de creştere

Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Românii – ultimii în UE la cumpărăturile pe Internet. Oportunitatea aferentă

Aproape şapte din zece utilizatori de Internet din UE au efectuat cumpărături on-line în cele 12 luni anterioare anchetei desfăşurate în acest sens de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »

Europa renunță să mai legifereze măsuri împotriva hate speech fiind mulțumită de reacția giganților IT

Comisia Europeană se îndepărtează de planul de a reglementa la nivelul UE măsuri care să oblige administratorii platformelor sociale să elimine postările care promovează un […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »