România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

De Mariana Bechir | 29.4.2018 .

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un procentaj de 22,3%.

Înaintea noastră s-au plasat Estonia (6,8%) şi Danemarca (13,9%) iar în urma noastră Polonia (30,3%), Suedia (31,9%) şi Cehia (32,8%).

Grafic – Grad dependenţă energetică (Sursa – Eurostat):

O contribuţie importantă la această poziţionare (dincolo de reducerea unor capacităţi de producţie mari consumatoare de energie în sectoare precum chimia sau metalurgia) a avut-o plasarea României pe locul zece în rândul ţărilor care au implementat producţia din surse regenerabile, cu aproape un sfert din total, ţinta pentru anul 2020 fiind deja atinsă.

Dincolo de ponderea ceva mai mare a petrolului în structura de producţie comparativ cu media UE, principala diferenţă este utilizarea mai intensă a gazelor naturale în loc de energie nucleară.

Dacă nu vrem să creştem gradul de dependenţă faţă de importuri, dat fiind faptul că rezervele de gaze şi petrol se vor epuiza în timp, va trebui să luăm o decizie privind înlocuirea lor în anumite proporţii din surse regenerabile dar şi din surse nucleare.

(Citiți și: ”Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților”)

Pentru referinţă la situaţia din alte state europene, menţionăm că cele mai mari rate de dependenţă energetică faţă de importuri le-au consemnat Malta (chiar uşor peste 100% din cauza constituirii stocurilor necesare), Cipru (96,2%) şi Luxemburg (96,1%), urmate de Italia (77,5%), Lituania (77,4%) şi Belgia (76,0%).

De remarcat gradul net diferit de dependenţă al marilor economii europene, cu Marea Britanie (35,3%) şi Franţa (47,1%) sub pragul de jumătate din consum, în contrast cu Germania (63,5%), Spania (71,9%) şi Italia (77,5%).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »