România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

De Mariana Bechir | 29.4.2018 .

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un procentaj de 22,3%.

Înaintea noastră s-au plasat Estonia (6,8%) şi Danemarca (13,9%) iar în urma noastră Polonia (30,3%), Suedia (31,9%) şi Cehia (32,8%).

Grafic – Grad dependenţă energetică (Sursa – Eurostat):

O contribuţie importantă la această poziţionare (dincolo de reducerea unor capacităţi de producţie mari consumatoare de energie în sectoare precum chimia sau metalurgia) a avut-o plasarea României pe locul zece în rândul ţărilor care au implementat producţia din surse regenerabile, cu aproape un sfert din total, ţinta pentru anul 2020 fiind deja atinsă.

Dincolo de ponderea ceva mai mare a petrolului în structura de producţie comparativ cu media UE, principala diferenţă este utilizarea mai intensă a gazelor naturale în loc de energie nucleară.

Dacă nu vrem să creştem gradul de dependenţă faţă de importuri, dat fiind faptul că rezervele de gaze şi petrol se vor epuiza în timp, va trebui să luăm o decizie privind înlocuirea lor în anumite proporţii din surse regenerabile dar şi din surse nucleare.

(Citiți și: ”Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților”)

Pentru referinţă la situaţia din alte state europene, menţionăm că cele mai mari rate de dependenţă energetică faţă de importuri le-au consemnat Malta (chiar uşor peste 100% din cauza constituirii stocurilor necesare), Cipru (96,2%) şi Luxemburg (96,1%), urmate de Italia (77,5%), Lituania (77,4%) şi Belgia (76,0%).

De remarcat gradul net diferit de dependenţă al marilor economii europene, cu Marea Britanie (35,3%) şi Franţa (47,1%) sub pragul de jumătate din consum, în contrast cu Germania (63,5%), Spania (71,9%) şi Italia (77,5%).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »