România declară oficial criza imunoglobulunei și cere ajutorul UE

De Iulian Soare | 6.3.2018 .

România a cerut luni seara activarea mecanismului european de protecție civilă, pentru a procura din statele membre imunoglobulina necesară supraviețuirii a mii de bonavi.

Activarea acestui mecanism înseamnă introducerea solicitării de doze de imunoglobulină în sistemul electronic al mecanismului de protecţie civilă,  iar statele partenere pot răspunde imediat anunțând eventualele cantităţi pe care le pot disponibiliza și trimite urgent în România.

La Ministerul Sănătății s-a formai un comitet de criză care va urmări continuu reacția în sistem, pentru a stabili imediat legătura cu cei care vor putea oferi imunoglobulină.

“În luna februarie nu am putut asigura cantitatea necesară, iar pentru luna martie, deşi am avut promisiuni din partea distribuitorilor, am aflat în cursul serii de sâmbătă că nu vor putea asigura nici măcar o fiolă.

Avem nevoie de un stoc tampon pentru o lună de zile, pentru că vom relua discuţiile cu distribuitorii şi cu producătorii, având în vedere că statul român le-a întins o mână, în sensul că taxa clawback a fost suspendată pe o perioadă de 2 ani de zile pentru aceste produse. Avem bani în buget la UNIFARM pentru aceste achiziţii şi eu cred că viaţa bolnavilor este nepreţuită. Sunt banii statului român prin compania de distribuţie UNIFARM”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

Este prima oară când țara noastră activează acest mecanism. În 2015, autoritățile au refuzat acest lucru în cazul incendiului de la Club Colectiv, susținând că au toate materialele necesare tratării răniților. Ulterior, guvernanții s-au justificat spunând că mecanismul european de protecție nu poate fi folosit pentru astfel de nevoi.

Criza imunoglobulinei, negată până la primul deces 

Imunoglobulina este o substanţă obţinută din plasma sanguină umană, care conține anticorpi și este indispensabilă pacienților cu imunodeficiențe și afecțiuni autoimune, al căror organism nu se poate apăra în lipsa acestor produse.

Criza a început în vara anului trecut, după ce Guvernul PSD – ALDE a eliminat lista medicamentelor esențiale.

Medicamentele de pe această listă (instituită în 2016, în mandatul ministrului Vlad Voiculescu, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale de Sănătate), introducea o metodă diferită de calcul a preţului pentru anumite produse (esențiale în tratarea bolilor de inimă, cancerului, bolnavilor cu imunodeficiențe etc.), tocmai pentru ca ele să nu mai dispară din spitalele românești.

Fostul ministru Florian Bodog a negat existența crizei de imunoglobulină până în decembrie, când o femeie de 69 de ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, din cauza lipsei medicamentului.

Suspendarea taxei clawback nu a rezolvat criza, dar a crescut profiturile industriei 

Pe 15 decembrie, Guvernul a aprobat o OUG prin care a suspendat pentru doi ani taxa clawback, în cazul imunoglobulinei și a produselor din plasmă.

“Astfel, vor fi evitate pe viitor situațiile cauzate de lipsa de pe piață a disponibilității acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătății publice”, menționa atunci atunci un comunicat al Ministerului Sănătății.

Jurnalista Paula Rusu scria săptămâna trecută că măsura nu i-a determinat pe producătorii de imunoglobulină să aducă aceste medicamente, deși profiturilor lor au crescut semnificativ la vânzarea celorlalte produse din plasmă:

“Cei mai puternici jucători de pe piața acestor medicamente după ce au obținut să nu mai plătească taxa către statul român, nu au mai  adus in România nicio fiolă de imunoglobulină, doar alte derivate din plasmă. Asta înseamnă că profiturile lor au crescut cu 20 la sută pentru toate produsele din plasmă pe care ni le vând, dar nu aduc ceea ce ne lipsește: imunoglobulină”, scria Paula Rusu pe blogul său.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Declaraţia Summitului UE – Balcanii de Vest: Susținere fără echivoc a perspectivei de aderare

Uniunea Europeană (UE) își reafirmă susținerea fără echivoc a perspectivei europene a Balcanilor de Vest, potrivit declarației comune de la finalul întâlnirii la nivel înalt […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România, Cehia și Ungaria au blocat o declarație comună a UE privind ambasadele din Israel. MAE: Textul era lipsit de echilibru

UPDATE: Ministerul român de Externe a confirmat sâmbătă, printr-un comunicat, blocarea unei declarații critice la adresa deciziei SUA privind ambasada sa din Israel. Textul declarației UE […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Raportul GRECO 2017: Unele inițiative legislative duc la încălcarea standardelor anticorupție ale Consiliului Europei

Noile inițiative legislative promovate în 2017 în unele state europene au inversat reformele întreprinse anterior pentru consolidarea luptei împotrivei corupției și ar putea duce la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Summit istoric: Cele două Corei anunță că trec la denuclearizare totală și la încetarea războiului

Întâlnirea dintre liderii celor două Corei e una cu adevărat istorică: În declarația comună semnată vineri de liderul nord-coreean, Kim Jong Un, şi de preşedintele […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea

Președintele Klaus Iohannis nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu subiectul mutării Ambasadei României din Israel la Ierusalim, anunță un comunicat […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »