România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

De Adrian N Ionescu | 14.5.2018 .

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la aproape 3.100 miliarde euro. Construcţiile au reprezentat aproximativ jumătate din această sumă, maşinile, utilajele şi sistemele de armament 31% iar drepturile de proprietate intelectuală 19%.

De reţinut, investițiile în drepturile de proprietate intelectuală, cvasiinexistente în România, au cunoscut cea mai mare creştere pe parcursul ultimilor zece ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Per total UE, rata investiţiilor a scăzut de la 22,4% din PIB în 2007 până la doar 20,1% din PIB în 2017. Scăderea a fost şi mai pronunţată în Zona Euro (de la 23,2% la 20,5%).

Partea plină:

Anul trecut, cele mai mari rate ale investiţiilor (formarea brută de capital) au fost consemnate în Cehia (25,2%), Suedia (24,9%) şi Estonia (23,7%).

Cu 22,6% şi alături de Finlanda, România figurează în prima treime a clasamentului (locul 7-8), după Austria (23,5%), Irlanda (23,4%), şi Belgia (23,3%), dar înaintea Franţei (22,4%) şi Ungariei (21,5%).

Grafic Ponderea investiţiilor în PIB:

La polul opus s-au situat ţări precum Grecia (12,6%, la mare distanţă de restul celorlalte ţări europene), Portugalia (16,2%), Marea Britanie (16,9%), Luxemburg (17,0%), Italia (17,5%) şi, foarte interesant Polonia (17,7%). De reţinut şi faptul că numai patru ţări, Suedia, Austria, Germania şi, marginal, Belgia şi-au majorat rata investiţiilor din 2007 încoace.

Și partea goală…

Cele mai mari scăderi ale investiţiilor raportate la PIB s-au produs, pe parcursul ultimei decade, în Letonia (-16,5 puncte procentuale), Grecia (-13,4 pp) şi Estonia (-12,9%).

Din păcate, România figurează în acest clasament pe locul patru, cu -12,5 pp, înaintea Spaniei (-10,4%), Sloveniei (-10,3 pp), Lituaniei (-9,8 pp) şi Bulgariei (-9,1%).

Grafic Modificarea ponderii investiţiilor în PIB în ultimii zece ani:

O circumstanţă atenuantă o constituie, însă, faptul că datele de plecare au fost foarte bune (în contextul în care se ocupau poziţiile de afaceri într-o nouă ţară membră UE, cu o piaţă relativ considerabilă).

În 2007, cu o rată a investiţiilor de 35,1% am figurat pe locul 2 după Letonia (36,4%) iar în 2008 am urcat detaşat pe primul loc, cu 37,4%.

De reţinut, însă, acest nivel record a coexistat cu un deficit de cont curent de circa 14% din PIB. De unde şi ajustarea masivă din 2009, până la doar 25,4%, chiar în condiţiile în care PIB-ul a pierdut ceva mai mult de şapte procente.

După revenirea PIB în termeni reali la valoarea din 2008 (produsă în 2014), nivelul maxim a fost atins în 2015 (24,7%) şi apoi ( inclusiv pe calea diminuării investiţiilor publice) a scăzut anul trecut la 22,6%, cea mai redusă valoare din ultimii zece ani dar, în continuare, semnificativ peste media UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »