România – nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema, ci viteza lor de creştere

De Iulian Soare | 1.2.2018 .

Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor pe ultimele trei trimestre ale anului trecut, cu o majorare de 2,52% în intervalul aprilie – decembrie.

Asta deşi nivelul preţurilor s-a păstrat sub cel din 2015 până în luna octombrie iar valoarea din decembrie (+1,98%) s-a situat atât sub media UE28 (+2,96%) cât şi cea a Zonei Euro (+2,68%).

Cu alte cuvinte, nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema ci viteza lor de creştere, care , pe parcursul ultimelor nouă luni ale anului trecut, a fost aproape triplă faţă de media UE28 (+2,52% comparativ cu +0,88%) şi de patru ori mai ridicată faţă de Zona Euro. (+2,52% comparativ cu +0,64%).

Precizări metodologice

Indicele naţional de creştere a preţurilor, prescurtat IPC merge pe împărțirea în trei grupe mari, cu produse alimentare ( inclusiv băuturi alcoolice), produse nealimentare ( inclusiv energie) și servicii. Indicele IAPC, armonizat la nivel european, face o împărțire pe 12 grupe şi ia în considerare şi cheltuielile făcute de nerezidenţi.

1.Alimente și băuturi nealcoolice 2.Băuturi alcoolice și tutun 3.Îmbrăcăminte și încălțăminte 4.Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaze și alți combustibili 5.Mobilier, echipament casnic și produse pentru întreținerea locuinței 6.Sănătate 7.Transport 8.Comunicații 9.Odihnă, recreere și cultură 10.Educație 11.Restaurante și hoteluri 12.Diverse bunuri și servicii (îngrijire personală, coafură, echipamente electrice de îngrijire personală etc.).

Începând cu datele pentru luna ianuarie 2016, indicele de inflaţie este publicat de Eurostat cu o bază de raportare modificată şi adusă la zi, anul 2005 fiind înlocuit de anul 2015 pentru stabilirea valorii de referinţă egală cu 100. Precedenta referinţă fusese stabilită anterior pentru anul 1996.

Pentru referinţă, trebuie subliniat că există nouă state UE în care preţurile au crescut lui 2017 faţă de anul 2015 la valori mai mari faţă de media europeană de aproape trei procente. Aceste state sunt Lituania (+5,82%), Estonia (5,15%), Belgia (+5,08%), Austria (+4,94%), Marea Britanie (+4,90%), Suedia (+4,05%), Ungaria (+3,68%), Letonia (+3,57%) şi, atenţie, Germania (+3,40%).

Din această perspectivă, noi, care am rămas încă sub două procente creştere faţă de anul 2015 nu are rost să ne mirăm senzaţionalist de ceea ce constituie, după cum se vede, normalitatea pieţei unice în acest moment. Mai ales că Germania, locomotiva europeană, trage spre valori ceva mai crescute de inflaţie, apropiate de norma teoretică de 2% pe an.

Totuşi, ar trebui să fim mult mai atenţi nu doar la inflaţia în sine ci la faptul că a prins o viteză cam mare din perspectiva practicii europene prin trimestrul al patrulea al anului trecut. Deşi, dintre cele 11 state care au marcat un avans de peste un punct procentual, ne situăm ca valoare absolută, doar peste Bulgaria şi Slovacia.

Practic, ar trebui să mai calmăm cumva avansul preţurilor, pe parcursul lui 2018, spre valori compatibile cu cele consemnate pe plan european. Şi asta se poate, dacă ne uităm la evoluţiile pe ultimele trei trimestre ale anului anterior din Portugalia (-2,16%), Spania (-0,53%), Irlanda (-0,5%) sau Olanda (-0,45%).

De reţinut pentru influenţa scumpirilor venite pe calea schimburilor comerciale cu exteriorul, al doilea partener extern al nostru după Germania, şi anume Italia,  a fost în perioada analizată pe un trend uşor negativ (-0,2%) iar al treilea, Franţa, a avut un avans relativ ponderat al preţurilor (+0,59%).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »