România – nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema, ci viteza lor de creştere

De Iulian Soare | 1.2.2018 .

Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor pe ultimele trei trimestre ale anului trecut, cu o majorare de 2,52% în intervalul aprilie – decembrie.

Asta deşi nivelul preţurilor s-a păstrat sub cel din 2015 până în luna octombrie iar valoarea din decembrie (+1,98%) s-a situat atât sub media UE28 (+2,96%) cât şi cea a Zonei Euro (+2,68%).

Cu alte cuvinte, nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema ci viteza lor de creştere, care , pe parcursul ultimelor nouă luni ale anului trecut, a fost aproape triplă faţă de media UE28 (+2,52% comparativ cu +0,88%) şi de patru ori mai ridicată faţă de Zona Euro. (+2,52% comparativ cu +0,64%).

Precizări metodologice

Indicele naţional de creştere a preţurilor, prescurtat IPC merge pe împărțirea în trei grupe mari, cu produse alimentare ( inclusiv băuturi alcoolice), produse nealimentare ( inclusiv energie) și servicii. Indicele IAPC, armonizat la nivel european, face o împărțire pe 12 grupe şi ia în considerare şi cheltuielile făcute de nerezidenţi.

1.Alimente și băuturi nealcoolice 2.Băuturi alcoolice și tutun 3.Îmbrăcăminte și încălțăminte 4.Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaze și alți combustibili 5.Mobilier, echipament casnic și produse pentru întreținerea locuinței 6.Sănătate 7.Transport 8.Comunicații 9.Odihnă, recreere și cultură 10.Educație 11.Restaurante și hoteluri 12.Diverse bunuri și servicii (îngrijire personală, coafură, echipamente electrice de îngrijire personală etc.).

Începând cu datele pentru luna ianuarie 2016, indicele de inflaţie este publicat de Eurostat cu o bază de raportare modificată şi adusă la zi, anul 2005 fiind înlocuit de anul 2015 pentru stabilirea valorii de referinţă egală cu 100. Precedenta referinţă fusese stabilită anterior pentru anul 1996.

Pentru referinţă, trebuie subliniat că există nouă state UE în care preţurile au crescut lui 2017 faţă de anul 2015 la valori mai mari faţă de media europeană de aproape trei procente. Aceste state sunt Lituania (+5,82%), Estonia (5,15%), Belgia (+5,08%), Austria (+4,94%), Marea Britanie (+4,90%), Suedia (+4,05%), Ungaria (+3,68%), Letonia (+3,57%) şi, atenţie, Germania (+3,40%).

Din această perspectivă, noi, care am rămas încă sub două procente creştere faţă de anul 2015 nu are rost să ne mirăm senzaţionalist de ceea ce constituie, după cum se vede, normalitatea pieţei unice în acest moment. Mai ales că Germania, locomotiva europeană, trage spre valori ceva mai crescute de inflaţie, apropiate de norma teoretică de 2% pe an.

Totuşi, ar trebui să fim mult mai atenţi nu doar la inflaţia în sine ci la faptul că a prins o viteză cam mare din perspectiva practicii europene prin trimestrul al patrulea al anului trecut. Deşi, dintre cele 11 state care au marcat un avans de peste un punct procentual, ne situăm ca valoare absolută, doar peste Bulgaria şi Slovacia.

Practic, ar trebui să mai calmăm cumva avansul preţurilor, pe parcursul lui 2018, spre valori compatibile cu cele consemnate pe plan european. Şi asta se poate, dacă ne uităm la evoluţiile pe ultimele trei trimestre ale anului anterior din Portugalia (-2,16%), Spania (-0,53%), Irlanda (-0,5%) sau Olanda (-0,45%).

De reţinut pentru influenţa scumpirilor venite pe calea schimburilor comerciale cu exteriorul, al doilea partener extern al nostru după Germania, şi anume Italia,  a fost în perioada analizată pe un trend uşor negativ (-0,2%) iar al treilea, Franţa, a avut un avans relativ ponderat al preţurilor (+0,59%).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »