România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

De Adrian N Ionescu | 18.1.2018 .

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe locul patru în ce priveşte creşterea preţurilor, la distanţă mare de Lituania (3,8%), Estonia (3,8%), în spatele Marii Britanii (3,0%) şi uşor peste grupul Austria (2,3%), Ungaria, Letonia şi Cehia ( toate cu 2,2%).

Cu toate acestea, dacă se face raportarea la cele mai bune performanţe consemnate în UE, respectiv cele de 0,5% din Irlanda şi Finlanda şi 0,8% Danemarca, care dau o medie de doar 0,6%, rezultă că ne-am dus la un ecart de două procente. Adică nu mai îndeplinim unul dintre cei mai importanţi cinci indicatori stabiliţi la Maastricht pentru adoptarea euro – inflaţia , care cerea o diferenţă de maxim 1,5%.

În uşoară scădere după ce avansaseră constant pe parcursul anului, inflaţiile din Zona Euro şi cea medie pe UE au încheiat anul trecut la valori de 1,4%, respectiv 1,7%, adică sub valoarea teoretic dezirabilă de 2% pe an. Germania (1,6%) a condus plutonul marilor economii partenere comerciale ale României, în timp ce Italia (1,0%) şi Franţa (1,2%) au frânat creşterea medie a preţurilor în euro.

INS anunţase recent valoarea de 3,32% pentru inflaţia din România, măsurată prin indicele preţurilor de consum IPC. Cel de 2,6% comunicat de Eurostat se numeşte prescurtat IAPC, unde A vine de la armonizat iar clasificarea se face în 12 categorii de mărfuri şi produse (nu în doar trei, de pildă cu energia inclusă la produse nelimentare în cazul nostru).

Mai mult, dacă în alţi ani, diferenţele erau minore iar decalajele relativ constante şi cu acelaşi semn între cei doi indici care măsoară variaţia medie a preţurilor, 2017 a adus o atât o expandare a declajului până la mai mult de 20% din valoarea comunicată oficial cât şi o schimbare de semn. În urmă cu 12 luni IAPC apărea mai mare decât IPC, acum este invers (vezi tabelul).

Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, ţinta stabilită de Banca Naţională, cu o variaţie de un punct procentual, nu este de 2% ( valoarea reper pentru Zona Euro), ci de 2,5%, adică adaptat la specificul naţional şi la procesul inevitabil de convergenţă (lentă) a preţurilor, care se desfăşoară la nivelul Uniunii, în condiţiile pieţei unice.

De aceea, am considerat util, pentru a nu marşa la ştirile alarmante transmise în căutare de audienţă sau de interes politic ( în dublu sens, şi de bine şi de rău) să vă oferim câteva explicaţii, pentru a putea judeca, pe o bază solidă, cum vă afectează scumpirile nivelul de trai. Cu o precizare importantă: încă înainte de aderarea la UE, România s-a aliniat la practicile europene în materie de măsurare a evoluţiei preţurilor, fapt certificat de Eurostat.

1. Cel mai important factor cu impact asupra comparabilităţii internaţionale a IPC este modul de tratare a costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari (ori, România este ţara europeană cu cea mai mare pondere a proprietarilor, cu 96,5%; pentru referinţă, la capătul celălalt al scalei se află Germania, cu doar 51,8%, potrivit celor mai recente date comunicate de Eurostat).

În 16 dintre cele 27 de state membre UE (inclusiv România), aceste costuri se exclud din calculul IPC conform definiţiei naţionale, în timp ce în alte state membre se aproximează fie prin chirii imputate proprietarilor, fie prin cheltuieli asociate creditelor ipotecare. În cel de al doilea caz, se includ, de regulă, şi variaţiile cheltuielilor cu reparaţiile/amenajările importante sau, alternativ, variaţiile amortizării estimate a locuinţei. IAPC nu include variaţiile costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari.

2. La cheltuielile de consum, pe principiul „naţional” al consumului, IPC reflectă variaţiile preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor achiziţionate de consumatorii rezidenţi în ţara respectivă, inclusiv ale cheltuielilor efectuate de aceştia în străinătate. Tocmai de aceea, nu poate fi utilizat pentru comparaţii între ţări dar este util în stabilirea politicilor economice naţionale.

Alternativa principiului „intern” ia în considerare toate cheltuielile de consum realizate în ţara respectivă, indiferent de statutul de rezident/nerezident al consumatorilor. IAPC se calculează pe baza principiului „intern” al consumului (care permite comparaţii internaţionale). Dacă vreţi simplificat, IPC măsoară inflaţia pentru români, în timp ce modul de calcul IAPC reflectă inflaţia din România.

3. Actualizarea componenţei şi structurii coşului de consum utilizat în calculul IPC conform definiţiei naţionale şi respectiv al IAPC se poate face la intervale diferite. Un avantaj al actualizării periodice în fiecare an a coşului şi a ponderilor îl reprezintă faptul că indicele reflectă astfel tendinţele actuale ale consumului.

Problema este că la calculul IPC, pentru anul T se utilizează preţurile măsurate curent dar ponderile din coşul de consum constate în anul T-2. Ori, pe parcursul a doi ani, mai ales dacă au modificările importante de fiscalitate pot da peste cap comparabilitatea datelor.

Cel mai bun exemplu este generalizarea cotei reduse de 9% TVA aplicată la produsele alimentare (mai mult, făcută la noi nu de la început de an, ci de la 1 iunie 2015, date utilizate la calculul inflaţiei din iunie 2017 încoace, adică exact de când s-a cristalizat trendul inflaţionist).

În context, pentru 2018, când folosim ponderile din 2016, sunt de aşteptat modificări importante ale ponderilor din coşul de consum.

4. Mai sunt şi alte trei aspecte tehnice la nivelul de agregare, sfera de cuprindere a serviciilor de sănătate, educaţie şi protecţie socială sau abordarea statistică a modificării calităţii produselor ( care conduce la aşa-numiţi indici de racordare, foarte discutabili la produse care evoluează foarte rapid, precum cele electronice) a introducerii noilor produse în coşul de consum, a soldărilor, a produselor sezoniere.

Una peste alta, pentru a putea decela unde se duc banii daţi în plus şi unde putem umbla la bugetul familiei pentru a ne încadra în posibilităţile date de venituri şi obligaţiile gen rate, facturi etc., ar fi util să fi ceva mai atenţi la datele statistice. Care folosesc ele la ceva, din moment ce se obţin cu atâta calcul şi bătaie de cap.

Un indiciu în acest sens, din acest an, Eurostat va publica odată indicele preţurilor din Zona Euro (evident, de tip IAPC) şi un tablou simplificat al contribuţiilor aduse la creşterea generală a preţurilor de patru mari grupe de mărfuri şi produse: alimente, băuturi alcoolice şi tutun, energie, produse nealimentare şi servicii, unde suma trebuie să dea 100%. Poate ar fi util să facem ceva similar, la nivelul naţional al IPC.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Salariu minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună un salariu minim în economia reală, ci numai în sectorul public. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor

La numai un an de la ridicarea interdicției la exportul de carne de porc (interdicție ce a durat aproximativ 14 ani), fermierii români, care se uitau […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Reuters: Ponderea euroscepticilor în viitorul Parlament European va crește cu 60%

Partidele eurosceptice ar putea obține la alegerile de anul viitor cu 60% mai multe mandate în Parlamentul European, ceea ce va le va crea probleme […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

UE ar pierde pe termen lung 1,5% din PIB dacă s-ar produce ”hard Brexit”- calcule FMI

Ţările Uniunii Europene vor suferi pe termen lung pagube echivalente cu aproximativ 1,5% din PIB-ul anual dacă Marea Britanie va ieşi din blocul comunitar în […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »