România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

De Iulian Soare | 16.1.2018 .

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia Marii Britanii.

Pentru referinţă, colega de aderare Bulgaria (cu un ritm de creştere de estimat la 4% faţă de 7% în cazul nostru) a avut în T3 2017 un surplus de 2,2 miliarde euro faţă de cele minus 1,5 miliarde euro pe care le-am consemnat noi.

Cealaltă vecină din UE, Ungaria, a stat în permanenţă pe plus în întreaga perioadă analizată iar colega de Balcani Croaţia a evoluat pe parcursul ultimelor 12 luni de la -0,7 miliarde în T4 2016 spre +3,9 miliarde euro în T3 2017.

Ceea ce confirm tendinţa noastră de a fi originali cu orice preţ, inclusiv în materie de politici economice (vezi tabelul).

Tot pentru a ne poziţiona în context european, unde suntem pe locul doi la deficit de cont curent după mult mai solida economie a Marii Britanii, care ne va lăsa în scurt timp „onoarea” de a fi şi noi primii la ceva în Uniune, am prezentat şi evoluţia aceluiaşi indicator esenţial pentru presiunea asupra cursului de schimb euro/leu în cazul primilor noştri parteneri comerciali, Germania, Franţa şi Italia.

Se poate observa că, dincolo de vorbe şi de recomandările ferme privind echilibrarea finanţelor la nivel naţional făcute către mai noii membri ai Uniunii, locomotiva germană chiar face ce spune şi furnizează, practic, întreg excedentul de cont curent, consemnat sistematic per total la nivelul UE.

Tocmai de aceea, ar trebui să ne pliem, după posibilităţile noastre ( dar cu semne cât mai clare că măcar avem bunăvoinţa de a încerca) pe un model de succes. Nu să ne punem contra unor recomandări făcute pe un ton din ce în ce mai ferm, deoarece au la bază un flux financiar pentru susţinerea coeziunii UE, flux la care accesul nostru ar putea deveni tot mai dificil.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)

Dovada că se poate se vădeşte în evoluţia ţărilor care au venit mai târziu în UE şi provin din fostul bloc socialist. Ţări unde nivelul de dezvoltare, structura economiei şi mentalităţile sunt mai apropiate de cele de la noi dar şi mai dornice să se integreze, cu avantaje şi dezavantaje, în modul de a gândi occidental.

Referitor la acest din urmă aspect, avem un specific aparte, suntem, simultan, şi urmaşi ai Romei şi balcanici (de altfel, românii sunt şi singurii ortodocşi cu alfabet latin). Ceea ce creează o combinaţie dificil de adaptat la etica protestantă care a stat, din perspectivă istorică, la baza capitalismului.

Revenind, însă, la necesitatea evidentă de a ne încadra în trendul ( FINALIZAT CU TRECEREA PE PLUS) de echilibrare a balanţei de cont de cont curent, altminteri absolut necesar pentru stabilizarea cursului de schimb al monedei naţionale ( care se află în regim valutar similar Poloniei, Ungariei, Croaţiei şi Cehiei), o corelare mult mai strânsă între performanţa de creştere economică şi politica de majorare a veniturilor apare ca esenţială.

Altminteri, ne vom trezi cu defazarea din perioada crizei economice, când beneficiile au fost acordate în 2009 indiferent de faptul că intrasem pe scădere economică masivă, în timp ce reluarea creşterii a fost făcută fără ca cei care au reuşit să întoarcă evoluţia negativă să beneficieze semnificativ de efortul făcut, până în 2013.

Până când nu vom merge chiar până acolo încât să se interzică foarte clar oferirea de beneficii populist-electorale, dacă anumiţi indicatori macroeconomici nu se încadrează în ţintele fixate, vom continua acest mers sacadat. Cu accelerări ce duc la patinare în virajele care apar, fie şi din din mediul extern, urmate de frâne bruşte, care riscă să ne trimită cu capul în parbriz.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »