România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

De Iulian Soare | 16.1.2018 .

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia Marii Britanii.

Pentru referinţă, colega de aderare Bulgaria (cu un ritm de creştere de estimat la 4% faţă de 7% în cazul nostru) a avut în T3 2017 un surplus de 2,2 miliarde euro faţă de cele minus 1,5 miliarde euro pe care le-am consemnat noi.

Cealaltă vecină din UE, Ungaria, a stat în permanenţă pe plus în întreaga perioadă analizată iar colega de Balcani Croaţia a evoluat pe parcursul ultimelor 12 luni de la -0,7 miliarde în T4 2016 spre +3,9 miliarde euro în T3 2017.

Ceea ce confirm tendinţa noastră de a fi originali cu orice preţ, inclusiv în materie de politici economice (vezi tabelul).

Tot pentru a ne poziţiona în context european, unde suntem pe locul doi la deficit de cont curent după mult mai solida economie a Marii Britanii, care ne va lăsa în scurt timp „onoarea” de a fi şi noi primii la ceva în Uniune, am prezentat şi evoluţia aceluiaşi indicator esenţial pentru presiunea asupra cursului de schimb euro/leu în cazul primilor noştri parteneri comerciali, Germania, Franţa şi Italia.

Se poate observa că, dincolo de vorbe şi de recomandările ferme privind echilibrarea finanţelor la nivel naţional făcute către mai noii membri ai Uniunii, locomotiva germană chiar face ce spune şi furnizează, practic, întreg excedentul de cont curent, consemnat sistematic per total la nivelul UE.

Tocmai de aceea, ar trebui să ne pliem, după posibilităţile noastre ( dar cu semne cât mai clare că măcar avem bunăvoinţa de a încerca) pe un model de succes. Nu să ne punem contra unor recomandări făcute pe un ton din ce în ce mai ferm, deoarece au la bază un flux financiar pentru susţinerea coeziunii UE, flux la care accesul nostru ar putea deveni tot mai dificil.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)

Dovada că se poate se vădeşte în evoluţia ţărilor care au venit mai târziu în UE şi provin din fostul bloc socialist. Ţări unde nivelul de dezvoltare, structura economiei şi mentalităţile sunt mai apropiate de cele de la noi dar şi mai dornice să se integreze, cu avantaje şi dezavantaje, în modul de a gândi occidental.

Referitor la acest din urmă aspect, avem un specific aparte, suntem, simultan, şi urmaşi ai Romei şi balcanici (de altfel, românii sunt şi singurii ortodocşi cu alfabet latin). Ceea ce creează o combinaţie dificil de adaptat la etica protestantă care a stat, din perspectivă istorică, la baza capitalismului.

Revenind, însă, la necesitatea evidentă de a ne încadra în trendul ( FINALIZAT CU TRECEREA PE PLUS) de echilibrare a balanţei de cont de cont curent, altminteri absolut necesar pentru stabilizarea cursului de schimb al monedei naţionale ( care se află în regim valutar similar Poloniei, Ungariei, Croaţiei şi Cehiei), o corelare mult mai strânsă între performanţa de creştere economică şi politica de majorare a veniturilor apare ca esenţială.

Altminteri, ne vom trezi cu defazarea din perioada crizei economice, când beneficiile au fost acordate în 2009 indiferent de faptul că intrasem pe scădere economică masivă, în timp ce reluarea creşterii a fost făcută fără ca cei care au reuşit să întoarcă evoluţia negativă să beneficieze semnificativ de efortul făcut, până în 2013.

Până când nu vom merge chiar până acolo încât să se interzică foarte clar oferirea de beneficii populist-electorale, dacă anumiţi indicatori macroeconomici nu se încadrează în ţintele fixate, vom continua acest mers sacadat. Cu accelerări ce duc la patinare în virajele care apar, fie şi din din mediul extern, urmate de frâne bruşte, care riscă să ne trimită cu capul în parbriz.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »