România, ultima din UE la protecţie socială, dar pe locul cinci la ponderea cheltuielilor cu pensiile

De Adrian N Ionescu | 16.12.2018 .

România figurează pe ultimul loc între statele UE la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate de Eurostat. Cu doar 14,6%, ne-am plasat sub ţările baltice şi Irlanda ( plasate la 15% -16%) şi la aproximativ jumătate din media înregistrată la nivelul Uniunii (28,2%).

Ceea ce nu trebuie să ne mire prea mult, deoarece, din start, noi avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB ( cu excepţia Irlandei, caz special generat de mutarea sediilor sociale ale unor multinaţionale în perspectiva Brexitului). De altfel, scăderea fiscalităţii din ultimii ani ( combinată cu creşterea economică robustă) a generat şi reducerea ponderii cheltuielilor sociale de la nivelul de 16,5% atins în anul 2011.

Contrast major, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, apărem pe locul 5, dar nu din coadă ci din faţă, după Grecia (aproximativ 65%), Portugalia şi Italia (câte 58%) şi imediat după fosta noastră colegă de bloc socialist, Polonia (55,6%).

Dat find că suntem şi latini şi balcanici, rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare. Însă ar trebui să fim mai atenţi la combinaţia periculoasă a grecilor între un nivel sub medie al cheltuielilor ( implicit al veniturilor) bugetare în PIB şi alocările foarte clar prioritare în favoarea pensiilor.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33,7%, deşi are o pondere mică a veniturilor în PIB), Germania (38,7%), Luxemburg (39,5%), Estonia (41,8%, tot la o pondere mică a veniturilor în PIB) şi Marea Britanie (42,3%). Ceea ce ne creează deja o imagine a corelaţiilor între performanţa economică şi modul de alocare al banilor în bugetul public.

De reţinut, vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi reuşesc să ne bată de puţin (2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2011 de la acelaşi nivel de 16,5% din PIB ca şi noi, după care am evoluat net diferit, noi în jos iar ei în sus, spre 17,5% ( ce-i drept în uşoară scădere faţă de 17,9% în anul precedent).

Foarte relevant, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,6% la noi şi 10,1% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, în condiţiile unei medii europene de 4,7%. Se vede aici interesul net diferit pentru familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii şi şansele lor de integrare socială.

Chiar dacă procentajul alocărilor pentru familii şi copii este la noi uşor peste media europeană ( de altfel şi singurul domeniu în afară de pensii la care ne plasăm peste uzanţele continentale), cu 9,6% faţă de 8,7%, suntem penalizaţi din nou de ponderea scăzută a cheltuielilor totale cu protecţia socială în PIB.

De aceea, avem probleme şi la alocările pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 36,9%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut atfel loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De aici rezultă că prioritatea numărul unu în politicile publice ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIBCare să permită un avans sustenabil al cheltuielilor pentru protecţia socială şi aducerea lor la un nivel cât de cât rezonabil.

Cu doar 31,7% din media europeană la protecţia socială (2,6 mii euro/an faţă de 8,2 mii euro pe an la paritatea puterilor de cumpărare standard, adică în termeni COMPARABILI), degeaba avem noi un PIB/locuitor de 63% din aceeaşi medie. De fapt, efectul creşterii economice este resimţit cam la jumătate la nivelul politicilor publice pentru populaţia cuprobleme.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cele 5 noi norme UE, valabile de la 01 ianuarie, împotriva optimizărilor fiscale ale multinaționalelor

De la 1 ianuarie 2019, toate statele membre aplică cinci măsuri antiabuz cu caracter juridic obligatoriu, care vizează principalele forme de evitare a obligațiilor fiscale […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »