Românii – ultimii în UE la cumpărăturile pe Internet. Oportunitatea aferentă

De Victor Bratu | 19.1.2018 .

Aproape şapte din zece utilizatori de Internet din UE au efectuat cumpărături on-line în cele 12 luni anterioare anchetei desfăşurate în acest sens de Eurostat.

România s-a plasat la coada statelor europene, cu o proporţie de trei ori mai redusă comparativ cu media europeană şi cu patru procente în urma Bulgariei (cu 23% faţă de 27%).

La nivelul Uniunii 85% dintre cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au accesat Internetul, dintre care 68% au cumpărat sau comandat bunuri sau servicii pentru uzul personal, o valoare în creştere semnificativă faţă de nivelul de 50% consemnat în urmă cu zece ani. Integrarea economică în creştere pe piaţa unică s-a vădit în majorarea de la 25% la 33% a cumpărăturilor în mediu electronic făcute din alt stat membru decât cel al clientului.

În fruntea amatorilor de achiziţii pe Internet s-au situat britancii, cu 86%, urmaţi, cu 84%, de suedezi şi, cu 82%, de danezi, germani şi luxemburghezi. În structură, tinerii ( 16 – 24 de ani) s-au orientat majoritar spre haine şi articole sportive (71% din cumpărăturile efectuate), grupa de vârstă mijlocie s-a concentrat în proporţie de 50% pe bunuri pentru gospodărie iar persoanele mai în etate ( 55- 74 de ani) s-au centrat ( 57%) pe achiziţiile de călătorii şi vacanţe.

Pentru a vă face o idee mai clară asupra ecartului între ţări în materie de cumpărături on-line, dar şi a diferenţelor destul de importante între proporţia celor care utilizează Internetul şi proporţia celor care şi cumpără ceva pe această platformă comercială, vă prezentăm situaţia din câteva ţări europene, cu observaţia că cea mai mare diferenţă de acest tip se regăseşte în România.

Se poate observa uşor o adevărată falie între nordul şi sudul Uniunii, cu valori semnificativ mai mari ale discrepanţelor între nivelul de accesare al Internetului şi măsura în care acest instrument este folosit în scop comercial. Cu ţările mai vechi membre UE din Europa meridională intercalate între statele care au aderat relative recent.

Interesant, nu suntem ultimii la accesarea Internetului, unde ne situăm peste bulgari şi croaţi şi suntem la egalitate cu grecii ( interesantă gruparea balcanică a interesului pentru IT, banii nemaifiind acum un factor chiar atât de important pentru a putea intra pe net măcar o dată în decursul utimelor 12 luni).

Ancheta Eurostat arată că motivul principal pentru cei care nu fac cumpărături on-line îl constituie faptul că preferă să vadă personal produsele înainte de a le cumpăra sau, pur şi simplu, din puterea obişnuinţei. Doar un sfert dintre persoanele intervievate şi-au exprimat temeri legate de securitatea sau confidenţialitatea tranzacţiilor.

Contrar percepţiilor publice, doar 19% din cei întrebaţi au considerat că nu au cunoştinţele necesare pentru a putea efectua procedura de tranzacţionare on-line, în timp ce 16% şi-au exprimat îndoieli în legătură cu posibilitatea legală de a returna produsele fără explicaţii, 12% au spus că nu au un card bancar potrivit iar 6% au conisderat că livrarea produselor ar putea fi problematică.

În acest context, tocmai din perspectiva poziţiei codaşe, România ar avea de învăţat de la statele nordice (interesantă corelaţia de productivitate la nivel european nu pe partea de producţie şi obţinere de bani ci şi pe partea de „productivitate la cumpărături”, pe partea de cheltuire a sumelor câştigate, unde Nordul bate lejer Sudul).

Potenţialul pentru noi fiind foarte mare, tocmai prin posibilitatea de a închide rapid decalajul care ne separă de Occident, nu doar pe partea de venituri dar şi prin prisma modului în care ne facem cheltuielile. Cu posibilitatea, ca, în subsidiar, o parte din economiile rezultate pe calea eficientizării comerţului să se ducă în preţuri ceva mai reduse şi în creşterea nivelului de trai la aceleaşi sume câştigate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »