Românii – ultimii în UE la cumpărăturile pe Internet. Oportunitatea aferentă

De Victor Bratu | 19.1.2018 .

Aproape şapte din zece utilizatori de Internet din UE au efectuat cumpărături on-line în cele 12 luni anterioare anchetei desfăşurate în acest sens de Eurostat.

România s-a plasat la coada statelor europene, cu o proporţie de trei ori mai redusă comparativ cu media europeană şi cu patru procente în urma Bulgariei (cu 23% faţă de 27%).

La nivelul Uniunii 85% dintre cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au accesat Internetul, dintre care 68% au cumpărat sau comandat bunuri sau servicii pentru uzul personal, o valoare în creştere semnificativă faţă de nivelul de 50% consemnat în urmă cu zece ani. Integrarea economică în creştere pe piaţa unică s-a vădit în majorarea de la 25% la 33% a cumpărăturilor în mediu electronic făcute din alt stat membru decât cel al clientului.

În fruntea amatorilor de achiziţii pe Internet s-au situat britancii, cu 86%, urmaţi, cu 84%, de suedezi şi, cu 82%, de danezi, germani şi luxemburghezi. În structură, tinerii ( 16 – 24 de ani) s-au orientat majoritar spre haine şi articole sportive (71% din cumpărăturile efectuate), grupa de vârstă mijlocie s-a concentrat în proporţie de 50% pe bunuri pentru gospodărie iar persoanele mai în etate ( 55- 74 de ani) s-au centrat ( 57%) pe achiziţiile de călătorii şi vacanţe.

Pentru a vă face o idee mai clară asupra ecartului între ţări în materie de cumpărături on-line, dar şi a diferenţelor destul de importante între proporţia celor care utilizează Internetul şi proporţia celor care şi cumpără ceva pe această platformă comercială, vă prezentăm situaţia din câteva ţări europene, cu observaţia că cea mai mare diferenţă de acest tip se regăseşte în România.

Se poate observa uşor o adevărată falie între nordul şi sudul Uniunii, cu valori semnificativ mai mari ale discrepanţelor între nivelul de accesare al Internetului şi măsura în care acest instrument este folosit în scop comercial. Cu ţările mai vechi membre UE din Europa meridională intercalate între statele care au aderat relative recent.

Interesant, nu suntem ultimii la accesarea Internetului, unde ne situăm peste bulgari şi croaţi şi suntem la egalitate cu grecii ( interesantă gruparea balcanică a interesului pentru IT, banii nemaifiind acum un factor chiar atât de important pentru a putea intra pe net măcar o dată în decursul utimelor 12 luni).

Ancheta Eurostat arată că motivul principal pentru cei care nu fac cumpărături on-line îl constituie faptul că preferă să vadă personal produsele înainte de a le cumpăra sau, pur şi simplu, din puterea obişnuinţei. Doar un sfert dintre persoanele intervievate şi-au exprimat temeri legate de securitatea sau confidenţialitatea tranzacţiilor.

Contrar percepţiilor publice, doar 19% din cei întrebaţi au considerat că nu au cunoştinţele necesare pentru a putea efectua procedura de tranzacţionare on-line, în timp ce 16% şi-au exprimat îndoieli în legătură cu posibilitatea legală de a returna produsele fără explicaţii, 12% au spus că nu au un card bancar potrivit iar 6% au conisderat că livrarea produselor ar putea fi problematică.

În acest context, tocmai din perspectiva poziţiei codaşe, România ar avea de învăţat de la statele nordice (interesantă corelaţia de productivitate la nivel european nu pe partea de producţie şi obţinere de bani ci şi pe partea de „productivitate la cumpărături”, pe partea de cheltuire a sumelor câştigate, unde Nordul bate lejer Sudul).

Potenţialul pentru noi fiind foarte mare, tocmai prin posibilitatea de a închide rapid decalajul care ne separă de Occident, nu doar pe partea de venituri dar şi prin prisma modului în care ne facem cheltuielile. Cu posibilitatea, ca, în subsidiar, o parte din economiile rezultate pe calea eficientizării comerţului să se ducă în preţuri ceva mai reduse şi în creşterea nivelului de trai la aceleaşi sume câştigate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »