Rusia cere explicații României pentru interdicția impusă avionului care-l ducea pe Dmitri Rogozin la Chișinău

De Iulian Soare | 30.7.2017 .

Ministerul rus de Externe

Rusia a calificat faptul că România a interzis accesul  avionului în care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin în spațiul său aerian drept o „provocare deliberată, care aduce un prejudiciu serios relaţiilor bilaterale”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe rus, citat de agenţiile de presă TASS și Agerpres.

„Ministerul (rus) de Externe a adresat un protest ferm însărcinatului cu afaceri al României la Moscova, Viorel Cojocaru, în legătură cu decizia autorităţilor României de a interzice survolarea spaţiului aerian al ţării lor de către un avion civil de pasageri al companiei aeriene Globus”, care efectua la 28 iulie un zbor regulat pe ruta Moscova-Chişinău, potrivit sursei citate.

Dmtitri Rogozin se află pe lista persoanelor indezirabile în Uniunea Europeană, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă.
În protestul oficial rus se susține faptul că ar fi fost pusă în pericol securitatea a peste 160 de pasageri, care se aflau la bordul avionului și că aceștia „nu au reuşit să ajungă la timp la destinaţie”.
„Am invitat autorităţile române să efectueze o investigaţie minuţioasă a celor întâmplate şi să ofere părţii ruse o explicaţie”, se mai spune în protest.

Potrivit companiei aeriene S7, cursei regulate S7-157 pe ruta Moscova-Chişinău i-a fost interzis accesul în spaţiul aerian al României de către serviciul de gestionare a traficului aerian pe motiv că la bordul său se afla o “persoană de pe lista cu sancţiuni” a UE. Dmitri Rogozin este unul dintre oficialii ruşi care au interdicţie de călătorie în Uniunea Europeană.

Avionul s-a întors la Minsk, după care vicepreşedintele Rogozin a pornit spre Moscova cu un zbor regulat Aeroflot din capitala belarusă.

Astfel, a eșuat vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin la Chişinău, unde era era aşteptat de preşedintele Igor Dodon, împreună cu care urma să participe la o ceremonie organizată la Tighina, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea misiunii militare ruse de menţinere a păcii în Transnistria, în 1992.

Reacția României

Dmitri Rogozin a reacționat foarte dur la interdicție, amenințând România. „Așteptați răspuns nemernicilor”, a spus vicepremierul rus într-o primă reacție pe Twitter.

Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat că România nu a fost de acord ca avionul în care se afla vicepremierul rus Dimitri Rogozin să traverseze spaţiul aerian al ţării, dar a afirmat că motivele deciziei nu pot fi detaliate.

Reacția vicepremierului rus a fost considerată „absolut nepotrivită” de ministrul român al Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, precizând că vorbește din perspectiva ideii de apărare naţională , iar Ministerul Afacerilor Externe va da un răspuns potrivit.

„Eu cred că noi trebuie să ne vedem de treburile noastre, să ne asigurăm dezvoltarea economică şi, în acelaşi timp, să facem ceea ce este necesar pentru a avea cât mai multă securitate şi a putea şi descuraja anumite acţiuni ostile. Şi când am discutat de rachetele Patriot am spus foarte bine că ele reprezintă şi un element care consolidează securitatea naţională a României, dar şi un element de descurajare a unor posibile acţiuni agresive”, a spus Adrian Țuțuianu.

Doi foști miniștri de externe români au explicat corectitudine deciziei autorităților române.

„România a procedat corect să respecte regimul de sancţiuni impus Federaţiei Ruse după anexarea ilegală a Crimeei, regim de sancţiuni care l-a inclus şi pe domnul Rogozin pe lista persoanelor care sunt supuse sancţiunilor în ceea ce priveşte libera deplasare în spaţiul UE. Nu este o chestiune bilaterală între România şi Federaţia Rusă, e o chestiune între UE şi Federaţia Rusă”, a spus Titus Corlățean.

România a procedat cât se poate de corect. Practic a aplicat o hotărâre a Consiliului European, andorsată şi de Parlamentul European care, după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, a decis includerea pe o listă de sancţiuni atât a unor companii ruseşti, dar şi a unor demnitari şi oameni de afaceri, persoane cu responsabilităţi politice în statul rus. Dânşii au interdicţie de călătorie şi din această perspectivă evident că orice fel de călătorie, cu indiferent ce mijloace de transport, este supusă jurisdicţiei în acest context”, a declarat și Cristian Diaconescu, pentru Agerpres.

Sâmbătă, vicepremierul rus a reluat amenințările: „Răspuns, desigur, va exista. Vom stabili cu exactitate cine a fost spatele acestor decizii la Chişinău, Bucureşti, Budapesta, Bruxelles. Vom identifica persoanele care au luat aceste decizii. Sancţiunile noastre vor fi pe măsură şi foarte punctuale”, a avertizat vicepremierul rus.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

China contraatacă: Tarife de 25% la importurile americane. Wall Street își păstrează sângele rece

China va impune tarife de 25% pentru importuri americane în valoare de 50 de miliarde de dolari China va impune tarife suplimentare de 25% la […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

FMI avertizează SUA în privința pericolului politicilor protecționiste. Casa Albă dublează tarifele la importurile din China

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că noile tarife vamale impuse de președintele SUA Donald Trump riscă să submineze sistemul comercial global, atrăgând represalii din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »