Salariile românești și taxarea lor: o comparație cu statele OECD. Topul pe sectoare de activitate

De Iulian Soare | 28.9.2017 .

Câștigul salarial mediu net pe 2016 a fost de 2.046 lei ( echivalentul a 456 euro) pe lună, potrivit datelor prelucrate de INS.

Acest indicator esential pentru economie a înregistrat o creștere de 10,1% față de anul precedent, cea mai mare din UE. Analiza datelor INS arată și costul salarial lunar aferent plăţii acestui salariu, respectiv 3.493 lei (778 euro) pe salariat.

Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 170,72 lei pe costurile salariale, ceea ce înseamnă că statul a taxat munca depusă cu o cotă totală efectivă de 41,4%. Aceste cifre sunt în uşoară scădere faţă de anul precedent, când s-au situate la 171,50 lei cost pentru 100 de lei net şi o taxare cumulată de 41,7% a muncii depuse.

Este o valoare similară cu cea din Slovacia şi situată peste media de 36% a organizației OECD (care grupează cele mai dezvoltate economii din lume) dar sub nivelul din marile economii europene precum Germania, Franța şi Italia, unde acest indicator ( tax-wedge în limba engleză) este situat la peste 45%. Mai aproape de noi, Ungaria a mers pe mâna acestora, în timp ce Polonia (pe care poate că ar fi util să o luăm drept model) s-a situat în apropierea mediei ţărilor dezvoltate.

(Deschideți AICI infograficul)

Numărul mediu al salariaților a crescut anul trecut de la 4.611,4 mii persoane până la 4.759,4 mii persoane (+3,2%) şi era la 31 decembrie 2016 de 5.223,8 mii persoane. Dacă se face raportarea la ritmul de creștere economică anunțat a fi de 4,8% (în varianta provizorie), rezultă că două treimi din avansul PIB au rezultat din extinderea activității economice și doar o treime prin îmbunătățirea productivităţii.

Topul salariilor românești pe sectoare de activitate

În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Sectorul IT a preluat de la cel financiar „tricoul galben” iar administraţia publică asigură venituri cu peste 50% mai mari în raport cu media pe economie, medie de care (din păcate) sunt foarte apropiate sănătatea şi învăţământul.

În structura pe regiuni de dezvoltare, se poate observa o diferențiere netă între regiunea capitalei, unde ponderea celor angajați în servicii comerciale se apropie de 62%, și toate celelalte zone ale țării, unde variază între 35% și 41%. Explicația vine de la nivelul salarial mult mai redus al acestora din urmă, care nu permite crearea de locuri de muncă și o dezvoltare a serviciilor din lipsa cererii solvabile.

De remarcat şi ponderea mult mai redusă a bugetarilor în zona Bucureştiului (sub 16%), față de valori apropiate de 20% în rest, cu trei excepții edificatoare.

Regiunea de Vest, cea mai dezvoltată după Capitală, are doar 16,6% bugetari, mult sub nivelurile din regiunile cele mai sărace, de Sud-Vest (24,0%) şi Nord- Est (26,4%), unde statul este unul dintre principalii angajatori și formatori de preț pe piața muncii.

În fine, ar mai trebui menționat că mai mult de trei sferturi dintre salariați au activat anul trecut în sectorul privat. Ponderea în economie a fost de 75,7% iar creșterea numărului lor de 4,5% comparativ cu anul precedent, ceea ce conduce la un spor de circa 155 de mii de locuri de muncă, peste majorarea pe întreaga economie. Adică întreaga creştere a numărului de locuri de muncă a venit din sectorul privat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »