Șansa pe care România o ignoră: întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă. O analiză în contextul UE

De Marin Pana | 27.10.2016 .

România se situează pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea întreprinderilor care înregistrează o creștere rapidă(vezi definirea conceptului), cu un procentaj de numai 2,3%, de patru ori mai mic față de media europeană.

În aceste întreprinderi, lucrează aproape 200 de mii de salariați, respectiv 6,7% din  numărul total al persoanelor angajate, poziționare ceva mai bună doar prin faptul că trece de jumătate din media UE.

Definirea conceptuluiO întreprindere cu creștere rapidă – ICR – (de cel puțin 10%) este o întreprindere cu o creștere medie anualizată a numărului de angajați mai mare de 10% pe an pe o perioadă de trei ani și care are cel puțin 10 angajați la începutul perioadei de creștere.

După noi, mai apare la foarte mică distanță doar micul Cipru, cu 2,2%, 70 de întreprinderi și mai puțin de 5.000 de angajați în ele, ceea ce face puțin relevantă statistica de țară și ne trimite pe noi, la mare distanță de restul Europei ( vezi tabelul de mai jos) tocmai la coada bunelor practici europene de afaceri.

1
Click pentru mărire

Este o poziție care merită o investigare detaliată a datelor și luarea unor măsuri urgente din partea factorilor de decizie. Mai ales că imediat deasupra noastră în clasamentul UE, Italia apare cu o pondere aproape triplă a întreprinderilor ICR.

Ceea ce sugerează că avem o mare problemă în acest domeniu, greu de explicat doar prin variațiile statistice.

Ca model de dezvoltare, ar fi util să luăm aminte la două țări importante cu același procentaj de întreprinderi cu creștere rapidă și situate între primii trei parteneri în comerțul exterior al României, Germania și Franța. Astfel, Germania are un număr de întreprinderi ICR și de salariați aferenți mai mult decât dublu față de sora noastră latină, ceea ce reflectă efectele pozitive ale unui spirit antreprenorial mai pronunțat.

În Balcanii de care suntem aproape, Bulgaria și Croația înregistrează valori cu mult mai mari decât noi la ponderea ICR, peste pragul de 10% și peste media europeană.

De reținut pentru cine se străduie să creeze condiții favorabile mediului de afaceri și cine nu, vecinii de la sud de Dunăre au și cea mai mare pondere celor angajați în întreprinderi ICR la nivelul UE, după Irlanda și Marea Britanie.

Cealaltă vecină din UE, Ungaria, se află și ea în topul ponderii întreprinderilor ICR și aproape egalează Bulgaria la procentajul salariaților care lucrează în astfel de întreprinderi. Dacă nu uităm și la situația din țările baltice, ar trebui să luăm serios aminte și să ne punem întrebări privind competitivitatea în perspectivă a întreprinderilor românești.

În fine, Polonia, modelul nostru proxim ca mărime, grad de dezvoltare și structură a economiei, ne surclasează evident, cu un procentaj ICR situat peste media europeană. Aflat acolo unde ar trebui să fie, unde îi dă dreptul mărimea și o duce interesul, alături de Spania.

De remarcat, pentru a nu știu câta oară, absența datelor referitoare la Grecia pentru o cercetare statistică ceva mai specializată și mai complexă. Este greu de spus dacă acest lucru a fost cauzată de criza pe care o traversează această țară după deciziile greșite ce au dus la explozia datoriei publice sau în declanșarea crizei a contat lipsa de informații și/sau neglijarea datelor statistice existente.

Dacă se face raportarea numărului de salariați la numărul de întreprinderi cu creștere rapidă, România iese în evidență foarte ușor, ca fiind țara din Uniunea Europaenă cu cea mai mare medie (163 salariați/ICR), aproape dublă față de media europeană de numai 84 salariați/ICR. Ceea ce sugerează că problema este puternic localizată la nivelul întreprinderilor mici și, dată fiind media, afectează mult mai puțin întreprinderile mijlocii și mari

Oarecum paradoxal, tocmai poziția foarte slabă pe care o deținem în prezent în ceea ce privește întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă generează potențial de creștere și ne creează o oportunitate de a lua măsuri pentru stimularea celor care vor să se dezvolte și să creeze noi locuri de muncă.

Factor esențial pentru dezvoltarea economică plus păstrarea competitivității dar și pentru echilibrul bugetar.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »