Șansa pe care România o ignoră: întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă. O analiză în contextul UE

De Marin Pana | 27.10.2016 .

România se situează pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea întreprinderilor care înregistrează o creștere rapidă(vezi definirea conceptului), cu un procentaj de numai 2,3%, de patru ori mai mic față de media europeană.

În aceste întreprinderi, lucrează aproape 200 de mii de salariați, respectiv 6,7% din  numărul total al persoanelor angajate, poziționare ceva mai bună doar prin faptul că trece de jumătate din media UE.

Definirea conceptuluiO întreprindere cu creștere rapidă – ICR – (de cel puțin 10%) este o întreprindere cu o creștere medie anualizată a numărului de angajați mai mare de 10% pe an pe o perioadă de trei ani și care are cel puțin 10 angajați la începutul perioadei de creștere.

După noi, mai apare la foarte mică distanță doar micul Cipru, cu 2,2%, 70 de întreprinderi și mai puțin de 5.000 de angajați în ele, ceea ce face puțin relevantă statistica de țară și ne trimite pe noi, la mare distanță de restul Europei ( vezi tabelul de mai jos) tocmai la coada bunelor practici europene de afaceri.

1
Click pentru mărire

Este o poziție care merită o investigare detaliată a datelor și luarea unor măsuri urgente din partea factorilor de decizie. Mai ales că imediat deasupra noastră în clasamentul UE, Italia apare cu o pondere aproape triplă a întreprinderilor ICR.

Ceea ce sugerează că avem o mare problemă în acest domeniu, greu de explicat doar prin variațiile statistice.

Ca model de dezvoltare, ar fi util să luăm aminte la două țări importante cu același procentaj de întreprinderi cu creștere rapidă și situate între primii trei parteneri în comerțul exterior al României, Germania și Franța. Astfel, Germania are un număr de întreprinderi ICR și de salariați aferenți mai mult decât dublu față de sora noastră latină, ceea ce reflectă efectele pozitive ale unui spirit antreprenorial mai pronunțat.

În Balcanii de care suntem aproape, Bulgaria și Croația înregistrează valori cu mult mai mari decât noi la ponderea ICR, peste pragul de 10% și peste media europeană.

De reținut pentru cine se străduie să creeze condiții favorabile mediului de afaceri și cine nu, vecinii de la sud de Dunăre au și cea mai mare pondere celor angajați în întreprinderi ICR la nivelul UE, după Irlanda și Marea Britanie.

Cealaltă vecină din UE, Ungaria, se află și ea în topul ponderii întreprinderilor ICR și aproape egalează Bulgaria la procentajul salariaților care lucrează în astfel de întreprinderi. Dacă nu uităm și la situația din țările baltice, ar trebui să luăm serios aminte și să ne punem întrebări privind competitivitatea în perspectivă a întreprinderilor românești.

În fine, Polonia, modelul nostru proxim ca mărime, grad de dezvoltare și structură a economiei, ne surclasează evident, cu un procentaj ICR situat peste media europeană. Aflat acolo unde ar trebui să fie, unde îi dă dreptul mărimea și o duce interesul, alături de Spania.

De remarcat, pentru a nu știu câta oară, absența datelor referitoare la Grecia pentru o cercetare statistică ceva mai specializată și mai complexă. Este greu de spus dacă acest lucru a fost cauzată de criza pe care o traversează această țară după deciziile greșite ce au dus la explozia datoriei publice sau în declanșarea crizei a contat lipsa de informații și/sau neglijarea datelor statistice existente.

Dacă se face raportarea numărului de salariați la numărul de întreprinderi cu creștere rapidă, România iese în evidență foarte ușor, ca fiind țara din Uniunea Europaenă cu cea mai mare medie (163 salariați/ICR), aproape dublă față de media europeană de numai 84 salariați/ICR. Ceea ce sugerează că problema este puternic localizată la nivelul întreprinderilor mici și, dată fiind media, afectează mult mai puțin întreprinderile mijlocii și mari

Oarecum paradoxal, tocmai poziția foarte slabă pe care o deținem în prezent în ceea ce privește întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă generează potențial de creștere și ne creează o oportunitate de a lua măsuri pentru stimularea celor care vor să se dezvolte și să creeze noi locuri de muncă.

Factor esențial pentru dezvoltarea economică plus păstrarea competitivității dar și pentru echilibrul bugetar.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii

Politica provizoratului, promovată de Guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

6 runde de alegeri în Europa de urmărit în 2018

Oficialii de la Bruxelles își trag sufletul după alegerile organizate în câteva importante state membre în 2017, dar nu mai e mult și reîncep emoțiile. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »