UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

De Victor Bratu | 7.2.2018 .

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea la UE, ca urmare a unei declaraţii oficiale făcute pe 6 februarie 2018 de Comisia Europeană la Strasburg.

Pentru Serbia şi Muntenegru, a fost avansat deja anul 2025 ca obiectiv ambiţios dar fezabil.

Negocierile cu aceste două state sunt deja demaraate şi au avansat semnificativ. Uniunea condiţionează, însă, aderarea, de reforme aplicate în ritm susţinut şi de rezolvarea definitive a disputelor cu vecinii, ceea ce face ca obiectivul stabilit peste şapte ani să fie apreciat drept „extrem de ambiţios”.

Cu toate acestea, reamintim că şi în cazul minivalului de aderare constituit de România şi Bulgaria, anunţul potenţialei intrări în UE a fost făcut cu şapte ani mai înainte de transpunerea în realitate a acestui fapt. De reţinut, agenda Balcanilor de Vest a fost puternic susţinută de actuala preşedinţie bulgară a UE, ceea ce sugerează aspiraţiile vecinilor de la sud de Dunăre de lider regional.

Desigur, pentru a preîntîmpina problemele apărute cu „băieţii răi” din centrul Europei, o reformă prealabilă a modului în care se iau deciziile în UE va fi făcută mai înainte de a permite extinderea la mai mult de 27 de membri ( Marea Britanie urmează să părăsească în curând Uniunea).

După ce a Uniunea a avut de învăţat şi din experienţa cu România şi Bulgaria, comunicatul subliniază că aderarea la UE este mai mult decât un proces tehnic şi va trebui să meargă în profunzime, până la ataşamentul faţă de valorile europene. Fiecare ţară în ritmul ei, mai rapid sau mai lent, dar cu finalitate precisă.

Comisia s-a arătat pregătită să recomande deschiderea negocierilor cu Albania şi Macedonia, în timp ce Bosnia şi Herţegovina ar putea să devină un candidat credibil „cu efort susţinut şi angajament”.

Kosovo rămâne cu perspectiva cea mai îndepărtată, prioritară fiind acum implementarea Acordului de Stabilizare şi Asociere.

Din perspectivă istorică, ar fi bine să ţinem cont că angajamentul UE privind integrarea regiunii a fost luat, în premieră la Consiliul European ţinut la Salonic în 2003. Poate că ar fi util să marcăm şi noi mai clar care este rolul şi importanţa Ronâniei în regiune în cadrul rotaţiei la preşedinţia UE ce va începe la 1 ianuarie 2018.

Mai ales că soarta statelor din regiune a fost legate puternic de cea a românilor ce au ajutat, în decursul timpului la constituirea statelor naţionale din Balcani, şi, oricum s-ar interpreta, suntem cel mai puternic stat din această parte a Europei, tot mai integrate cu Occidentul după dezvoltarea comerţului şi ridicarea vizelor.

Concret, deşi a crescut cu circa 80%  din 2008 încoace, până la 43 miliarde euro ( date pentru anul 2016) schimburile totale ale acestor state cu UE de-abia însumează 43 de miliarde de euro faţă de aproape 95 miliarde euro în cazul României, în pofida celor zece miliarde de euro investite pe parcursul ultimilor cinci ani în regiune de către companiile europene.

De reţinut, Serbia şi Muntenegru au primit deja recomandări clare în privinţa paşilor pe care îi mai au de parcurs, dintre care pe primul loc nu a fost pus vreun criteriu economic ci domnia legii, unde situaţia din România continua să ridice, justificat sau, nu semne de întrebare la zece ani după aderare.

După cum se vede, din acest peisaj, în pofida eforturilor depuse de România, lipseşte o perspectivă similară pentru Republica Moldova, care, pentru moment, se vede exclusă fie şi de la o perspectivă certă de aderare la UE. Singura ei şansă fezabilă, în context, ar rămâne unirea cu ţara-mamă, dacă ar fi dorită de populaţie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România – nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema, ci viteza lor de creştere

Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România a depăşit pragul de 60% din PIB/locuitor raportat la media UE: Anomalii severe la distribuția internă

România a depăşit pragul de 60% PIB/locuitor raportat la media UE, potrivit datelor disponibile după ce Eurostat a dat publicităţii estimarea preliminară a creşterii economice consemnate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Românii – ultimii în UE la cumpărăturile pe Internet. Oportunitatea aferentă

Aproape şapte din zece utilizatori de Internet din UE au efectuat cumpărături on-line în cele 12 luni anterioare anchetei desfăşurate în acest sens de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »

Europa renunță să mai legifereze măsuri împotriva hate speech fiind mulțumită de reacția giganților IT

Comisia Europeană se îndepărtează de planul de a reglementa la nivelul UE măsuri care să oblige administratorii platformelor sociale să elimine postările care promovează un […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »