Semestrul European – Educația de bază: Problemele României, în comparație cu alte state UE

De Victor Bratu | 8.3.2018 .

Hollande şi-a stabilit deja traseul reformei în educaţie (Foto: L’Express)

Slaba performanță a sistemului de educație limitează posbilitățile de creștere pe termen lung, avertizează Comisia Europeană în Raportul de țară prezentat miercuri.

Documentul identifică și principalele cauze ale eșecului sistemului de educație, care sunt, totodată, sursa pierderii potențialul capital uman calificat:

  • banii alocați domeniului
  • calitatea sistemului
  • competențele digitale slabe
  • rata ridicată a abandonului
  • inechitățile dintre rural și urban
  • incapacitatea statului de a integra populația romă

Majoritatea indicatorilor arată, de altfel, comparativ cu situația din restul Europei, imposibilitatea României de a furniza forță de muncă pentru nevoile unei economii ce ar trebui să se schimbe rapid pentru a face față competiției globale.

Dacă discuția se mută la nivel de regiuni, indicatorii arată chiar mai rău  – există zone din România care nu au premisele pentru a recupera prea curând distanța față de media națională, fără a mai aminti de cea europeană.

O privire lapidară în UE

Din toate cele 311 regiuni europene care intră în NUTS 2 (Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică), Regiunea Nord-Est din România înregistra în 2016 cea mai mică pondere a persoanelor cu vârste între 30 și 34 de ani absolvente de studii superioare – 16,3%, comparativ cu media europeană de 39,1%, conform datelor Eurostat.

Sursa: Eurostat

Există doar șase regiuni cu rate sub 20%, din care două sunt localizate în Italia (Campania și Sicilia), două în România (Nord-Est și Sud-Muntenia), una în Bulgaria (Severozapaden) și Sachsen-Anhalt, în estul Germaniei.

În cazul Germaniei, explicația diferă puțin – în general, cea mai puternică economie a Europei are un procent mai mic de absolvenți de studii superioare, întrucât sistemul de educație este centrat pe obținerea de calificări în școli profesionale (învățământ vocațional).

La fel se întâmplă și în sistemul austriac. Dintre statele fostului bloc comunist cu învățământ vocațional dezvoltat se remarcă Cehia, Slovacia și Croația.

Sachsen-Anhalt vine din economia comunistă și încă se străduiește, chiar dacă a recuperat deja foarte mult, să-și diversifice industria și să ajungă la creșterea medie pe țară.

În ceea ce privește Italia, care are și ea un abandon școlar foarte ridicat, precum România, este de asemenea vorba despre regiuni sărace, dar și cu o pondere mult mai mare a populației rurale.

Despre România, raportul de țară menționează că a făcut unele progrese în ceea ce privește școlile profesionale și învățarea pe tot parcursul vieții, dar calitatea acestor servicii și relevanța lor pentru piața muncii sunt departe de a fi suficiente.

Celelalte cinci regiuni (fără a lua în considerare București – Ilfov) nu depășesc nici ele o rată de 30% de absolvenți de studii superioare – media națională este de 25,6%, cu ținta pentru 2020 fixată la 26,7%.

Pentru comparație, în Polonia, peste 40% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani avea în 2012 studii superioare, ponderea urcând în 2016 la 43,5%.

Abandonul școlar în UE

În UE există, de asemenea, 17 regiuni cu abandob școlar la cote alarmante – cel puțin o persoană din cinci cu vârste între 18 și 24 de ani a părăsit școala fără a depăși învățământul gimnazial:

  • opt din aceste regiuni sunt în Spania
  • trei sunt în România
  • câte două regiuni se află în Bulgaria și Portugalia
  • o regiune este în Italia (Guyana Franceză)
  • o regiune, în Franța

Efectul calității precare a sistemului de educație și al abandonului școlar ridicat – România figurează cu patru regiuni în topul celor cu pondere foarte ridicată a tinerilor aflați în afara sistemelor de educaţie, formare şi ocupare profesională (NEET):

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

China contraatacă: Tarife de 25% la importurile americane. Wall Street își păstrează sângele rece

China va impune tarife de 25% pentru importuri americane în valoare de 50 de miliarde de dolari China va impune tarife suplimentare de 25% la […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

FMI avertizează SUA în privința pericolului politicilor protecționiste. Casa Albă dublează tarifele la importurile din China

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că noile tarife vamale impuse de președintele SUA Donald Trump riscă să submineze sistemul comercial global, atrăgând represalii din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »