Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

De Mariana Bechir | 16.5.2018 .

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi.

Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie pe baza unor criterii de contributivitate, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege situaţiile diverse din practica diverselor state, aceste consideraţii sunt teoretice.

În realitate, nicio ţară nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs modificări dinspre un model spre altul.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că sursa principală de finanţare a cheltuielilor sociale ( în cadrul cărora pensiile au ”partea leului”) au fost contribuţiile sociale. Acestea au contat în proporţie de 54,1% din total, faţă de 40,5% din taxele generale strânse de guvern.

De reţinut, mai există şi 5,5% din „alte surse” (care, atenţie mare pentru noi, includ taxele pe proprietate). La acest capitol au excelat nu doar Marea Britanie sau Olanda, dar şi ţara cu structura economiei şi cu nivelul de dezvoltare cel mai apropiat de al nostru, Polonia, toate acestea situate peste pragul de 10% faţă de doar 1,4% în cazul nostru.

Unele ţările nordice, în care predomină finanţarea din partea guvernului sunt ancorate în tradiţia sistemului Beveridge ( în care este suficient să fii rezident pentru a fi eligibil la plata beneficiilor sociale). Danemarca (79,8%) şi Irlanda (60,5%) au cele mai mari ponderi ale finanţării din surse guvernamentale şi, implicit, valori mici ale contribuţiilor sociale (doar 11% din total în cazul Danemarcei !). Malta, Suedia şi Cipru mai au valori de peste 50% ale finanţării din surse de contribuţii generale.

Alte ţări au mers mai degrabă pe sistemul Bismarck, bazat pe conceptul de asigurări sociale, în care predomină finanţarea sub formă de contribuţii cu destinaţie special în acest scop. Interesant, Estonia este campioana acestui tip de abordare ( 81,7% din sume provin din contribuţii sociale) iar alte ţari foste socialiste, Lituania şi Cehia, depăşeşc ţara de origine a sistemului, Germania (cu 70,9% şi, respectiv,70% faţă de 65%).

De reţinut abordarea Olandei, care vine cu o pondere a contribuţiilor sociale similar cu Germania, dar susţine semnificativ sistemul prin taxarea proprietăţii şi nu doar din taxele generale, precum face aproape exclusiv Germania (care are o pondere la categoria „alte surse” asemănătoare cu România şi Bulgaria).

Merită semnalată şi linia de structură a Italiei, peste care ne suprapunem aproape exact. Ceea ce arată că, dincolo de aspectele strict economice, decizia în materie depinde esenţial de modelul socio-cultural impregnat adânc în originea comună.

Una peste alta, dacă ne raportăm la grupul ţărilor din Europa Centrală, datele arată destul de clar că România face notă discordantă în materie de finanţare a protecţiei sociale şi, poate ar fi util să întreprindem măsuri în sensul unei convergenţe cu aceste ţări.

În fine, dacă ne uităm la ponderile angajatorului faţă de cele ale angajatului ( unde datele Eurostat nu au prins încă mutarea contribuţiilor sociale aproape exclusiv în sarcina salariatului român, ceea ce, evident, nu se mai întâmplă niciunde în statele membre ale Uniunii) vedem că ( alături de bulgari şi de italieni) nu am mers clar nici pe sistemul nici Bismarck, nici Beveridge, cu o repartizare angajator/angajat originală, pe sistem „la noi ca la nimeni”. E dreptul nostru suveran dar o fi bine ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

WRS: România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de robotizare din lume: 15 roboți industriali la 10.000 de angajați

Ritmul robotizării industriei din România este unul dintre cele mai scăzute din lume, ceea ce afectează competitivitatea economiei românești în regiune. România are 15 roboți […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »