Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

De Mariana Bechir | 16.5.2018 .

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi.

Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie pe baza unor criterii de contributivitate, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege situaţiile diverse din practica diverselor state, aceste consideraţii sunt teoretice.

În realitate, nicio ţară nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs modificări dinspre un model spre altul.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că sursa principală de finanţare a cheltuielilor sociale ( în cadrul cărora pensiile au ”partea leului”) au fost contribuţiile sociale. Acestea au contat în proporţie de 54,1% din total, faţă de 40,5% din taxele generale strânse de guvern.

De reţinut, mai există şi 5,5% din „alte surse” (care, atenţie mare pentru noi, includ taxele pe proprietate). La acest capitol au excelat nu doar Marea Britanie sau Olanda, dar şi ţara cu structura economiei şi cu nivelul de dezvoltare cel mai apropiat de al nostru, Polonia, toate acestea situate peste pragul de 10% faţă de doar 1,4% în cazul nostru.

Unele ţările nordice, în care predomină finanţarea din partea guvernului sunt ancorate în tradiţia sistemului Beveridge ( în care este suficient să fii rezident pentru a fi eligibil la plata beneficiilor sociale). Danemarca (79,8%) şi Irlanda (60,5%) au cele mai mari ponderi ale finanţării din surse guvernamentale şi, implicit, valori mici ale contribuţiilor sociale (doar 11% din total în cazul Danemarcei !). Malta, Suedia şi Cipru mai au valori de peste 50% ale finanţării din surse de contribuţii generale.

Alte ţări au mers mai degrabă pe sistemul Bismarck, bazat pe conceptul de asigurări sociale, în care predomină finanţarea sub formă de contribuţii cu destinaţie special în acest scop. Interesant, Estonia este campioana acestui tip de abordare ( 81,7% din sume provin din contribuţii sociale) iar alte ţari foste socialiste, Lituania şi Cehia, depăşeşc ţara de origine a sistemului, Germania (cu 70,9% şi, respectiv,70% faţă de 65%).

De reţinut abordarea Olandei, care vine cu o pondere a contribuţiilor sociale similar cu Germania, dar susţine semnificativ sistemul prin taxarea proprietăţii şi nu doar din taxele generale, precum face aproape exclusiv Germania (care are o pondere la categoria „alte surse” asemănătoare cu România şi Bulgaria).

Merită semnalată şi linia de structură a Italiei, peste care ne suprapunem aproape exact. Ceea ce arată că, dincolo de aspectele strict economice, decizia în materie depinde esenţial de modelul socio-cultural impregnat adânc în originea comună.

Una peste alta, dacă ne raportăm la grupul ţărilor din Europa Centrală, datele arată destul de clar că România face notă discordantă în materie de finanţare a protecţiei sociale şi, poate ar fi util să întreprindem măsuri în sensul unei convergenţe cu aceste ţări.

În fine, dacă ne uităm la ponderile angajatorului faţă de cele ale angajatului ( unde datele Eurostat nu au prins încă mutarea contribuţiilor sociale aproape exclusiv în sarcina salariatului român, ceea ce, evident, nu se mai întâmplă niciunde în statele membre ale Uniunii) vedem că ( alături de bulgari şi de italieni) nu am mers clar nici pe sistemul nici Bismarck, nici Beveridge, cu o repartizare angajator/angajat originală, pe sistem „la noi ca la nimeni”. E dreptul nostru suveran dar o fi bine ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România. Date, standarde, comparații

Anul trecut, proporţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate a fost de 26,7% la nivelul UE, […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Preţurile din România, la 48% faţă de media UE, din perspectiva consumului individual efectiv

Nivelul preţurilor din România s-a situat anul trecut la 48% din media UE din perspectiva consumului individual efectiv (abreviat AIC în lb. engleză), potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »