Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

De Victor Bratu | 25.9.2017 .

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul vieţii pentru persoanele cu vârsta de 15 ani ( persoane active pe piaţa muncii, angajate sau neangajate), potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru anul 2016.

Cu o medie la nivel naţional de 32,4 ani, ne situăm semnificativ sub media europeană de 35,6 ani.

În urma noastră (la mică distanţă) se mai află doar Croaţia (32,1 ani), Bulgaria (31,7 ani) şi Italia (31,2 ani), ceea ce confirmă din punct de vedere social poziţionarea noastră de latini ai balcanilor. Desigur, există o multitudine de factori implicaţi, dincolo de mentalitate, precum speranţa de viaţă sănătoasă, legislaţia sau emigraţia, dar accentul vine din propria abordare a utilităţii muncii.

Vezi graficul:

La polul opus, cu cele mai mari durate medii de ani de muncă, se află ţări precum Suedia (41,3 ani), Danemarca (40,3 ani), Olanda (40 de ani), Marea Britanie (38,8 ani) şi Germania (38,1 ani). Ceea ce confirmă faptul că nu nevoia rezultată din nivelul de trai constituie factorul esenţial pentru participarea la o activitate productivă, dacă nu cumva performanţa economică presupune apriori o anumită atitudine faţă de muncă la nivelul întregii societăţi.

Dacă, faţă de media UE, mai avem de recuperat circa 40% la nivelul PIB/locuitor, poate că ar fi bine să reţinem că zece procente din acestea ar putea fi recuperate pe calea creşterii speranţei de muncă. Bineînţeles, cu condiţia ca munca să constituie o modalitate de obţinere unui nivel de trai rezonabil în loc să genereze ziceri de tipul „cine munceşte, nu are timp să facă bani”.

Eternul ”specific românesc”

De reţinut, din perspectiva eforturilor făcute de statele care au aderat relativ recent la UE şi au de recuperat decalaje faţă de Occidentul dezvoltat, faptul că cele mai mari creşteri ale speranţei de muncă le-au consemnat în ultimii zece ani colegele noastre de bloc estic Ungaria (4,5 ani), Lituania (+4,2 ani), Polonia (+2,7 ani) şi Estonia (+2,6 ani).

În comparaţie cu acestea, creşterea obţinută de România a fost una modestă, de doar 0,7 ani, explicaţia fiind una marcată ca atare de Eurostat la nivelul întregii Uniuni. Mai precis, majorarea nivelului acestui indicator esenţial pentru posibilitatea de creştere a PIB pe termen lung şi pentru echilibrarea sistemelor de pensii şi asistenţă socială, depinde în cea mai mare măsură de evoluţia lui pe partea feminină.

Or, fie că ne place sau nu cum sună din perspectiva corectitudinii politice, România s-a singularizat în intervalul 2006 – 2016 prin aceea că este singurul stat din UE în care durata de muncă aşteptată pentru femei s-a redus. Iar asta totalmente contrar situaţiei din mica Maltă (+9,0 ani), dar şi celei din mult mai asemănătoarele Lituania (+4,6 ani), Spania (+4,4 ani), Spania (+4,4 ani) sau vecina Ungaria (+4,2 ani).

O comparaţie cu aceasta din urmă este foarte instructivă, pentru a decela care sunt factorii importanţi de evoluţie în timp, fie şi pentru o perioadă relativ scurtă la scara istoriei.

Plecată cu un handicap de trei ani în 2006, Ungaria ne-a depăşit în pas rapid, cu un scor triplu la bărbaţi ( 4,8 ani în plus ei faţă de doar 1,6 ani noi) şi, mai ales cu discrepanţa majoră de la femei (+4,2 ani la ei şi -0,4 ani la noi).

În fine, dincolo de situaţia din UE, ar fi de meditat la cifrele disponibile pentru două ţări din afara Uniunii, unde se trăieşte la standarde foarte ridicate. În Islanda, speranţa de muncă pe parcursul vieţii atinge valoarea SF pentru noi de 47,4 ani, cu 49,7 ani (!!) la bărbaţi şi „doar” 45,1 la femei iar în Elveţia se ajunge la 42,4 ani, cu 44,6 ani la bărbaţi şi 40 de ani la femei.

Aşadar, după cum era uşor de bănuit dar mai puţin convenabil de transpus în practică, nivelul de dezvoltare al ţării este corelat matematic cu numărul de ani de muncă al locuitorilor ei. Adică, parafrazând o zicere populară, „dacă muncă nu e, nimic nu e”. Or, la noi datele arată că, din perspectiva statisticii europene, muncă nu prea e şi nici nu se înghesuie să fie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Indicele Democrației 2018: Europa de Vest, cel mai mare declin. Cauza – partidele antisistem și “liderii puternici” ajunși la putere. Cum e România

Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The Economist Intelligence Unit (EIU). În raportul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România. Date, standarde, comparații

Anul trecut, proporţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate a fost de 26,7% la nivelul UE, […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »