Starea Uniunii 2016 / Europa la răscruce: Noile direcții ale UE, în discursul lui Jean Claude Junker. De la dublarea planului de investiții, la armată comună, ”corp de solidaritate” în caz de crize și internet 5G. Ce s-a ales din marile planuri anunțate în 2015

De Victor Bratu | 14.9.2016 .

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a admis, în discursul privind ”Starea Uniunii”, rostit miercuri la Strasbourg, că  Uniunea Europeana se află într-o criză existențială.

“Domeniile în care lucrăm solidar sunt prea puține”, iar acest lucru trebuie schimbat, a afirmat Juncker, care a avertizat: “Cetățenii Europei nu mai pot fi duși de nas. Urmatoarele 12 luni vor fi hotărâtoare în depășirea sciziunii dintre Est și Vest, care s-a prefigurat în ultimele luni. Trebuie să demonstrăm că suntem o forță care poate deveni una de talie mondială”.

În ceea ce priveste Brexit, Juncker nu îl asimilează unui proces de disoluție: “Respectăm și regretăm în același timp decizia britanică. Însă UE nu este în pericol” din cauza Brexit.

Discursul integral al lui Jean Claude Junker poate fi descărcat AICI-LINK

Principalele mesaje și marile proiecte, în cele ce urmează:

Cooperare diplomatică, militară și umanitară – pentru a configura o poziție comună

În discursul rostit în fața europarlamentarilor adunați la Strabourg, Jean Claude Junker a afirmat că ”puterea discretă” (soft power- orig.) ”nu mai este suficientă într-o lume care este din ce în ce mai periculoasă”. El a cerut miniștrilor de Externe ai statelor UE ”să adune laolaltă forțele diplomatice naționale” pentru a da greutate pozițiilor comune europene în cadrul negocierilor internaționale.

Blocul comunitar, a mai afirmat Junker, ”ar trebui să colaboreze la constituirea unei forțe militare comune”, inclusiv prin constituirea unui fond european de cercetare în domeniul apărării, care să finanțeze proiecte pan-europene de dezvoltare a echipamentelor militare.

Acest tip de integrare militară, a precizat președintele Junker, ”nu reprezintă mai puțină solidaritate transatlantică”.

Junker a mai transmis speranța că Slovacia, care deține în prezent președinția rotativă a UE- va reuși să elimine divergențele statelor membre în chestiunea migrației și a repetat apelul la ”împărțire echitabilă” a migranților sosiți în Europa.

Președintele Junker a anunțat, în premieră, iminenta constituire a unui ”corp al solidarității”, constituit din tineri voluntari gata să acționeze în caz de criză, precum valuri de migrație sau dezastre naturale. Acest corp, potrivit viziunii oferite miercuri, ar urma să fie compus din 100.000 de persoane până în 2020.

Planul de investiții se dublează

Jean Claude Junker consideră că proiectul de frunte al UE, Planul de Investiții lansat la final de 2014, a funcționat ”mai bine decât s-a așteptat oricine”, drept care decizia este aceea de a-l dubla din punct de vedere financiar: schema de ajutor urcă până la 630 miliarde euro, până în 2022.

Junker a mai afirmat că acest plan va depăși granițele Europei, un proiect similar urmând să fie lansat cu scopul stimulării investițiilor în Africa.

Internet 5G

Jean Claude Juncker a continuat discursul cu un apel la respectarea vieții private în Europa și la întărirea instrumentelor de comerț exterior europene.

A fost anunțat și un plan de reformă a reglementărilor europene în materie de comunicații și a propus acoperire totală cu Internet a întregului continent, la viteze 5G, până în 2025.

Acest plan, a precizat Junker, va creea un număr de 2 milioane de noi locuri de muncă în interiorul UE.

Nu Brexiul e riscul Europei, ci naționalismul

În discursul anual privind Starea Uniunii, JeanClaude Juncker a afirmat că Brexit-ul nu pune în pericol UE, dar populismul galopant riscă să ducă Europa pe calea naționalismului.

UE respectă și regretă decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, Uniunea nu este în pericol din cauza Brexitului, aspus președintele Comisiei Europene. “Am fi fericiți dacă cererea privind Brexit va fi făcută cât mai curând pentru a face pașii necesari, în așa fel încât relațiile cu Marea Britanie să poată lua o nouă formă”, a precizat Juncke.

Pericolul pentru Europa vine din altă parte, a mai spus președintele CE, care a declarat că Uniunea duce o “luptă de supraviețuire” împotriva naționalismului.

În context, el s-a referit la polonezul ucis în Essex pentru a arăta ce se întâmplă când Europa nu este unită.

Prea puțină Uniune

Discursul președintelui a debutat cu reluarea unui pasaj conținut în precedentul discurs: UE încă ”nu are destulă unitate”.

Junker a precizat că ”nu este în intenția Comisiei să distrugă statele-națiune”, dar a atenționat că UE nu poate una ”incoloră”.

”Nu vrem să distrugem nimic, nu vrem să subminăm nimic, vrem doar să construim”, a precizat Junker.

Ce reprezintă discursul ”Starea Uniunii”

Discursul, primul cu acest titlu rostit în 2010, se inspiră din practica americană, acolo unde președintele Statelor Unite susține anual în fața Congresului un discurs similar.

Discursul reprezintă ocazia Președintelui Comisiei de a anunța obiectivele politice imediate ale Executivului european.

Discursul de anul trecut al lui Jean Claude Junker a conținut aproximativ 10.000 de cuvinte și a durat mult peste o oră- discursul s-a referit în majoritate la situația Greciei și la reacția Europei la criza migrației.

Cel mai important proiecte anunțat în 2015: planul de relocare a 120.000 de azilanți.

Ce s-a ales de propunerile conținute în discursul din 2015

În urmă cu un an, Jean Claude Junker, aflat în septembrie 2015 la primul său discurs privind ”Starea Uniunii”, transmitea parlamentarilor europeni că nu ne așteaptă ”vremuri normale”. Și a avut dreptate.

Europa a asistat în ultimul an la aprigi dispute politice legate de modul în care trebuie rezolvată criza mihgrației, a suportat atacuri teroriste și a privit cum britanicii decid să părăsească Uniunea. Toate aceste evenimente au construit premisele discursului de miercuri, în care ”firul roșu” poate fi descris pe scurt: unitate, solidaritate, realism.

În urmă cu un an, discursul lui Junker, rostit la săptămâni după ce Europa a evitat la limită dezastrul Greciei, a fost unul emoțional-sentimental, care a conținut, la fel ca cel de anul acesta, apeluri la acțiune și promisiuni politice.

Cum s-au concretizat acestea:

O viziune contrazisă de realități

Viziunea generală a discursului din 2015 a fost sintetizată în aserțiunea: ”Avem nevoie de mai multă Europă în interiorul Uniunii. Și avem nevoie de mai multă unitate în interiorul Uniunii”.

Realitatea este: Marea Britanie a votat să iasă din Uniune, ceea ce fundamental înseamnă că, față de anul trecut, astăzi în UE există mai puțină unitate și mai puțină Europă.

Decizia britanică a condus la formarea rapidă a unui ”bulgăre de zăpadă”: Donald Tusk, președinte al Consiliului European, insistă ca UE să ”facă mai puțin, însă mai bine”, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, insistă pe agenda unor ”mai bune reglementări”. Extrema dreaptă franceză cere organizarea unui referendum similar celui organizat de Marea Britanie. Sudul Europei se organizează pentru acțiuni comune, la fel ca Grupul Vișegrad.

Iar toate acestea înseamnă mai puțină Uniune.

Ce a învățat Europa din criza migrației

Aflată la apogeu la momentul septembrie 2015, criza migrației a fus la grea încercare unitatea Europei. Iar acordul semnat cu Turcia în 2016 a consitituit o modificare radicală a politicii ”ușilor deschise” promovate insistent de tandemul Junker-Merkel.

În 2015, Jean Claude Junker pleda pentru relocarea refugiaților în întreaga Europă, plan care a eșuat. A reușit în schimb planul de securizare a rutelor de trafic din centrul Mediteranei, Italia fiind eliberată de presiunea valurilor migratoare. UE nu a reușit și securizarea Greciei, care s-a petrecut abia după acordul cu Ankara.

Tot în 2015, Junker cerea ”deplina funcționalitate a sistemului european de pază a frontierelor”, idee agreeată de liderii europeni, dar funcționalitatea deplină a sistemului va fi atinsă, cel mai devreme, în decembrie 2016.

”Avem nevoie de mai multă Europă în politica comună a azilului. Avem nevoie de mai multă Uniune în ceea ce privește politicile pe refugiați”. Cifrele spun totul: astăzi, aproximativ 9.000 de migranți au fost relocați din statele gazdă- Grecia și Italia- în restul Europei.

Economie

În ciuda diferențelor internre, Europa poate să fie ”de departe cel mai stabil și mai prosper continent de pe glob”, spunea Jean Claude Junker. În ceea ce privește stabilitatea, Junker a avut parțial dreptate- rata inflației este 0, creșterea economică medie este de 2%, șomajul variază în jurul a 10%. Cel mai prosper continent nu este- PIB pe cap de locuitor este mai mic decât cel înregistrat pe continentul nord-american.

Politica externă, plusuri și minusuri

Discursul din 2015 a conținut mesajul: ”politica noastră externă trebuie să devină mai hotărâtă”. În materie, UE a contribuit activ la acordul care a readus Iranul în interiorul economiei mondiale. Jean Claude Junker însuși s-a deplasat în Rusia, în încercarea de a găsi puncte comune cu Vladimir Putin. Vizita nu a produs nicio consecință în Ucraina și nici nu a fost unanim apreciată de liderii europeni.

Junker a mai promis că un fond de urgență destinat Africii, de 1,8 miliarde euro, va fi constituit de Comisie. Banii erau alocați din bugetul Uniunii, statele membre urmând să contibuie fiecare cu o sumă totală egală cu cea alocată de Comisie. În realitate, contribuțiile naționale au fost de 82 milioane euro, doar Olaqnda, Italia, Belgia și Danemarca cotizând cu mai mult de 5 milioane euro.

Acordul climatic- paharul pe jumătate plin

În 2015, Jean Claude Junker a cerut adoptarea unui acord de mediu, lucru bifat cu succes în cadrul unei ample ceremonii organizate la Paris. Problema este că acordul înregistrează întârzieri notabile în ceea ce privește ratificarea de către semnatari, mulți din UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Presa străină, despre protestele de la București: Românii din străinătate s-au întors ca să protesteze împotriva corupției din țara lor

Presa straină scoate în evidență protestul românilor care muncesc în străinătate împotriva corupției și a slăbirii sistemului judiciar prin noi legi, după ce manifestația de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mihai Fifor comite gafa anului în descrierea sistemelor de la Deveselu. ”A fost o greșeală de comunicare”, afirmă ministrul

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, este în centrul atenției după o gafă uriașă comisă marți seara, la Antena 3, unde a afirmat că România are în […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Au apărut primele fisuri în armistițiul comercial UE-SUA

La scurt timp după ce SUA și UE au anunțat formal principiile unui ”acord de pace” în plan comercial apar primele fisuri, provocate de neînțelegeri […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Ce a obținut România la summit-ul NATO – declarația lui Klaus Iohannis

Principalele declarații ale președintelui: Încă din 2016, noi am încercat să consolidăm flancul estic, am obținut pas cu pas o acceptare a importanței flancului estic, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »