Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

De Adrian N Ionescu | 31.5.2018 .

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, anunță CNN.

Impozitele suplimentare decise de SUA sunt de 25% la importul de oțel și 10% la importul de aluminiu, noile tarife urmând să fie aplicate în noaptea de joi spre vineri, a anunțat secretarul pentru Comerț, Wilbur Ross.

Liderii europeni nu au întârziat să condamne decizia Casei Albe de a menține supratarifele asupra importurilor de oțel și aluminiu din UE și au reînnoit la rândul lor represaliile comunitare la adresa exporturilor americane în UE.

UE va face apel la Organizația Mondială a Comerțului pentru mediere, iar până atunci va gândi măsurile concrete de contracarare – a anunțat șeful Comisiei Europene, J.C. Juncker.

Angela Merkel a declarat că replica UE trebuie să fie clară și inteligentă, iar președintele Macron a spus, joi, că UE ”nu are încotro și va intra în război comercial cu SUA”

Conflictul este abia la început, are în vedere și ținte suplimentare și va afecta fundamental reuniunea miniștrilor de Finanțe ai celor mai dezvoltate 7 țări ale lumii (G7), care va avea loc săptămâna viitoare, în Canada, potrivit Bloomberg.

SUA tocmai a aplicat supratarifarea vamală exporturilor a cinci dintre țările G7.

Cea mai afectată este Germania, mai ales că amenințările americane nu se vor opri la oțel și aluminiu.

La tensiunile transatlantice se adaugă și cele transpacifice.

Decizia americană vine la doar câteva zile după ce președintele Donald Trump a revenit la un discurs amenințător într-o dispută similară cu China, care va inflama cu siguranță relațiile comerciale globale, potrivit Politico.

Coreea de Sud, Australia, Argentina și Brazilia au obținut, totuși, anterior scutiri permanente prin acceptarea unor cote pentru exporturile lor.

*

Administrația Trump va menține noile taxe asupra exporturilor de oțel (25%) și aluminiu (10%) ale celor trei parteneri comerciali importanți – Uniunea Europeană, Canada și Mexic, după ce negocierile cu UE au eșuat, miercuri, a declarat secretarul american Comerțului, Wilbur Ross.

(Citiți și: ”Presa străină: SUA nu va excepta UE de la tarifele privind importurile de oţel şi aluminiu”)

Este cea mai agresivă măsură comercială luată de SUA împotriva aliaților săi, potrivit Bloomberg.

UE a ripostat imediat confirmând amenințările anterioare că va impune taxe asupra exporturilor americane de produse de larg consum, printre care blugii denim, whiskey Bourbon, dar și de motociclete Harley-Davidson și de produse din oțel.

Germania – principalul perdant

Suprataxarea americană vizează mărfuri de 6,4 miliarde de euro, din care circa jumătate ar proveni din Germania.

Uniunea Europeană a notificat deja Organizația Mondială a Comerțului (OMC) planurile de a aplica taxe asupra exporturilor din SUA în valoare de 7,1 miliarde de dolari, în scopul colectării veniturilor tarifare de 1,6 miliarde de dolari.

Canada și Mexic au amenințat, de asemenea, de represalii, dar nu au indicat în mod public ce produse americane ar fi vizate.

„SUA nu ne-a lăsat nici o alternativă decât să declanșăm procedura de rezolvare a disputei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și de a impune taxe suplimentare asupra anumitor exporturi americane”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a adăugat că interesele UE vor fi apărate, „în deplină conformitate cu dreptul internațional”, în vreme ce purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert, a spus că decizia unilaterală a SUA este „nelegală”.

Washingtonul invocase la rândul său securitatea națională, în speranța că măsura va readuce gradul de utilizare capacităților de producere de oțel și aluminiu la 80%.

Argumentele americane sunt „nesustenabile”, a spus oficialul german.

Dacă planul american va fi pus în aplicare, România ar putea deveni victimă colaterală: industria auto germană are foarte multe contracte pe producerea de subansamble în România.

Pasul următor: importurile mașinilor de lux germane

Războiul comercial transatlantic pare, însă, abia la început, iar faptul că negocierile nu au ajuns miercuri, la un compromis ascunde importanța mizelor următoare ale disputei.

Securitatea națională nu ar fi decât un pretext pentru Administrația Trump pentru a ajunge la reducerea importurilor de autovehicule germane, o adevărată obsesie a discursurilor președintelui Donald Trump, potrivit revistei germane Wirtschaftswoche, citate de Reuters.

Potrivit săptămânalului german, Trump i-ar fi spus lui Macron la vizita în SUA a acestuia că niciun Mercedes nu va mai fi văzut pe Fifth Avenue din New York.

Nu întâmplător ministrul german de Finanțe Olaf Scholz a spus că replica UE va fi „clară, puternică și inteligentă”.

Și premierul britanic Theresa May a spus că va ridica problema supratarifelor vamale la reuniunea G7.

Țintele care ar face obiectul „obsesiilor prezidențiale” americane sunt, de fapt, mărcile premium fabricate de Daimler (Mercedes Benz), BMV (Rolls-Royce) și Volkswagen (Audi, Bentley, Bugatti Lamborghini și Porsche).

Grupurile europene controlează 90% din piața mașinilor premium din SUA. Ca urmare, SUA ar intenționa să supratarifeze tot cu 25% și importurile de mașini premium, în urma investigației lansate săptămâna trecută de Casa Albă.

Producătorii germani ar suferi pierderi de 4,5 miliarde de euro, iar efectele se vor simți și în România, unul din furnizorii importanți de subansamble pentru industria auto germană.

Audi și Porsche sunt mărcile cele mai vulnerabile căci nu au capacități deproducție în SUA.

Mai mult, tarifele auto americane, ar pune la încercare solidaritatea franco-germane, căci Franța abia dacă are expunere pe această piață în SUA.

Negocieri eșuate

UE, Canada și Mexic au beneficiat până joi de o scutire temporară de la tarife. În cazul Canadei și al Mexicului, SUA speră să abordeze preocupările sale legate de securitatea națională în contextul eforturilor continue de a renegocia NAFTA.

Aceste discuții au durat deja mai mult decât era de așteptat și nu există în prezent nicio dată finală precisă, a spus Wilburs Ross.

Discuțiile cu Uniunea Europeană înregistraseră unele progrese, până miercuri, când Wilburs Ross și dar nu sunt suficiente pentru a justifica o scutire permanentă sau o altă scutire temporară, a spus el.

Etichete: , , , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »