Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

De Anne-Marie Blajan | 15.10.2014 .

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care folosesc moneda unică au avut de trimis spre analiza detaliată a Comisiei proiectul de buget pentru 2015 şi reformele macroeconomice şi structurale.

Se anunţă deja tensiuni între Bruxelles şi capitalele europene, în condiţiile în care itaia şi Franţa arată că nu au nicio intenţie de a-şi aduce deficitul în limitele stabilite de UE.

Creşterea economică în Uniunea Europeană stagnează, afectată de o contracţie a economiei germane şi de o economie franceză în stagnare. Iar deficitul Franţei devine problema numărul unu în zona euro, în condiţiile în care Parisul nu va reduce deficitul în limitele cerute de UE decât în 2017, cu patru ani mai târziu decât se angajase iniţial.

Asta a dus deja la o confruntare cu Comisia Europeană, care se pregăteşte să respingă proiectul de buget al Franţei, o acţiune fără precedent de la adoptarea regulilor semestrului european.

La reuniunea de la începutul acestei săptămâni a miniştrilor de Finanţe din zona euro au existat presiuni asupra Franţei să respecte regulile bugetare europene. “Sunt sigur că Franţa va găsi o soluţie, dar regulile sunt pentru a fi respectate”, a spus ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.

Confruntări între Bruxelles şi Italia

Cu riscul ca economia Italiei să intre în recesiune, premierul Matteo Renzi a anunţat un buget prin care să finanţeze din împrumuturi reduceri de taxe şi o creştere a defcitului bugetar.

La o conferinţă a unor lideri din business, premierul italian a anunţat o reducere de taxe în valoare de 18 miliarde de euro şi noi reduceri de cheltuieli de 16 miliarde de euro. Însă luna trecută a anunţat şi un deficit bugetar de 2,9% din PIB, aproape de limita de 3% acceptată în UE, faţă de cât fusese programat iniţial pentru 2015, 1,8%.

Comisia însă afirmă că Italia trebuie să îşi reducă deficitul pentru ca putea gestiona o datorie publică de 130% din PIB, cea mai mare din zona euro, după Grecia.

Disputa dintre Bruxelles şi Roma are în centrul ei defictul bugetar structural: Italia îşi propune să îl reducă cu doar 0,1% din PIB , în timp ce Comisia consideră că trebuie redus cu 0,7%.

Săptămânile de dezacord dintre cele două părţi s-ar putea finaliza cu decizia Comisiei de a respinge şi bugetul Italiei.

Matteo Renzi militează pentru o relaxare a regulilor fiscale în Uniunea Europeană, pentru ca permite ţărilor să cheltuie mai mult, în favoarea reîntoarcerii creşterii economice în regiune. Şi arată că deficitul bugetar este în limitele de sub 3%, o limită pe care o consideră “anacronică”.

Comisia Europeană consideră că poziţia Italiei este fragilizată şi de faptul că nici anul acesta guvernul de la Roma nu a redus deficitul bugetar structural la nivelul cerut de Comisie.

Germania şi-a redus prognozele de creştere pentru 2014 şi 2015

Nici economia germană nu pare să fie în formă. Ministerul german al Afacerilor Economice a redus prognozel de creştere economică pentru anul acesta şi cel viitor.

PIB-ul Germaniei va creşte în 2014 cu doar 1,2% faţă de 1,8% cât fusese iniţial prognozat, în timp ce previziunile pentru 2015 au fost reduse de la 2% la 1,3%.

“Economia germană este în ape tulburi din cauza actualei situaţii economice externe”, a afirmat ministrul Sigmar Gabriel marţi, la prezentarea datelor macroeconomice.

Crizele geopolitice – precum cea din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – dar şi situaţia economică precară a statelor din zona euro sunt o cauză a situaţiei în care se află şi Germania. “Germaniei îi merge bine numai când Europei îi merge bine”, a spus Sigmar Gabriel.

Plan de investiţii franco-german

Guvernul francez a cerut marţi Germaniei şi altor parteneri europeni să aprobe un program de investiţii care ar avea un impact imediat asupra creşterii economice.

Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a spus că se va întâlni, în 20 octombrie, cu onologul său german pentru a discuta cum s-ar putea combina investiţiil şi reformele structurae pentru a stimul economia. La întâlnirea de la Berlin vor participa şi miniştrii Ecvonomiei celor două ţări.

În ciuda aparentei înţelegeri între cele două părţi, ele îşi reproşează reciproc deciziile de politică economică: Germania crede că Parisul nu face suficiente pentru a reduce deficitul, în timp ce Franţa reproşează Berlinului lipsa de investiţii care ar da un impuls şi Germaniei, şi zonei euro, într-o perioadă în care dobânzile la împrumuturi sunt la minime istorice.

Germania şi state nordice aliate au insistat pentru a pune accent pe investiţiile sectorului privat, în timp ce Franţa şi Italia cred că e nevoie de investiţii guvernamentale ale guvernelor cu spaţiu de manevră fiscal mai mare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

NASA a lansat cu succes sonda dolară Parker într-o misiune fără precedent

NASA a lansat cu succes, duminică, de la baza Cape Canaveral, din Florida, sonda Parker într-o misiune fără precedent spre Soare, prin care se va încerca […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Lira turcă se prăbușește, economia Turciei se clatină sub politica inflaționistă a regimului Erdogan. Confruntarea cu Washingtonul amplifică criza

Lira turcă se prăbușește, iar economia Turciei se clatină sub politica inflaționistă a regimului Erdogan. Confruntarea cu Washingtonul amplifică criza Lira turcă a pierdut vineri […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

SUA anunţă Forţa Spaţială, o nouă ramură a forţelor militare americane

Vicepreşedintele american, Mike Pence, a anunţat joi detaliile planului de creare a unei Forţe Spaţiale a SUA, care va deveni a şasea ramură a forţelor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Importurile UE de gaze naturale lichefiate din SUA au crescut de la 0 la 2,8 mld. metri cubi în doi ani

De la primul transport gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, sosit în portul Sines din Portugalia în aprilie 2016 şi până în prezent , importurile […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »