Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

De Anne-Marie Blajan | 15.10.2014 .

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care folosesc moneda unică au avut de trimis spre analiza detaliată a Comisiei proiectul de buget pentru 2015 şi reformele macroeconomice şi structurale.

Se anunţă deja tensiuni între Bruxelles şi capitalele europene, în condiţiile în care itaia şi Franţa arată că nu au nicio intenţie de a-şi aduce deficitul în limitele stabilite de UE.

Creşterea economică în Uniunea Europeană stagnează, afectată de o contracţie a economiei germane şi de o economie franceză în stagnare. Iar deficitul Franţei devine problema numărul unu în zona euro, în condiţiile în care Parisul nu va reduce deficitul în limitele cerute de UE decât în 2017, cu patru ani mai târziu decât se angajase iniţial.

Asta a dus deja la o confruntare cu Comisia Europeană, care se pregăteşte să respingă proiectul de buget al Franţei, o acţiune fără precedent de la adoptarea regulilor semestrului european.

La reuniunea de la începutul acestei săptămâni a miniştrilor de Finanţe din zona euro au existat presiuni asupra Franţei să respecte regulile bugetare europene. “Sunt sigur că Franţa va găsi o soluţie, dar regulile sunt pentru a fi respectate”, a spus ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.

Confruntări între Bruxelles şi Italia

Cu riscul ca economia Italiei să intre în recesiune, premierul Matteo Renzi a anunţat un buget prin care să finanţeze din împrumuturi reduceri de taxe şi o creştere a defcitului bugetar.

La o conferinţă a unor lideri din business, premierul italian a anunţat o reducere de taxe în valoare de 18 miliarde de euro şi noi reduceri de cheltuieli de 16 miliarde de euro. Însă luna trecută a anunţat şi un deficit bugetar de 2,9% din PIB, aproape de limita de 3% acceptată în UE, faţă de cât fusese programat iniţial pentru 2015, 1,8%.

Comisia însă afirmă că Italia trebuie să îşi reducă deficitul pentru ca putea gestiona o datorie publică de 130% din PIB, cea mai mare din zona euro, după Grecia.

Disputa dintre Bruxelles şi Roma are în centrul ei defictul bugetar structural: Italia îşi propune să îl reducă cu doar 0,1% din PIB , în timp ce Comisia consideră că trebuie redus cu 0,7%.

Săptămânile de dezacord dintre cele două părţi s-ar putea finaliza cu decizia Comisiei de a respinge şi bugetul Italiei.

Matteo Renzi militează pentru o relaxare a regulilor fiscale în Uniunea Europeană, pentru ca permite ţărilor să cheltuie mai mult, în favoarea reîntoarcerii creşterii economice în regiune. Şi arată că deficitul bugetar este în limitele de sub 3%, o limită pe care o consideră “anacronică”.

Comisia Europeană consideră că poziţia Italiei este fragilizată şi de faptul că nici anul acesta guvernul de la Roma nu a redus deficitul bugetar structural la nivelul cerut de Comisie.

Germania şi-a redus prognozele de creştere pentru 2014 şi 2015

Nici economia germană nu pare să fie în formă. Ministerul german al Afacerilor Economice a redus prognozel de creştere economică pentru anul acesta şi cel viitor.

PIB-ul Germaniei va creşte în 2014 cu doar 1,2% faţă de 1,8% cât fusese iniţial prognozat, în timp ce previziunile pentru 2015 au fost reduse de la 2% la 1,3%.

“Economia germană este în ape tulburi din cauza actualei situaţii economice externe”, a afirmat ministrul Sigmar Gabriel marţi, la prezentarea datelor macroeconomice.

Crizele geopolitice – precum cea din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – dar şi situaţia economică precară a statelor din zona euro sunt o cauză a situaţiei în care se află şi Germania. “Germaniei îi merge bine numai când Europei îi merge bine”, a spus Sigmar Gabriel.

Plan de investiţii franco-german

Guvernul francez a cerut marţi Germaniei şi altor parteneri europeni să aprobe un program de investiţii care ar avea un impact imediat asupra creşterii economice.

Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a spus că se va întâlni, în 20 octombrie, cu onologul său german pentru a discuta cum s-ar putea combina investiţiil şi reformele structurae pentru a stimul economia. La întâlnirea de la Berlin vor participa şi miniştrii Ecvonomiei celor două ţări.

În ciuda aparentei înţelegeri între cele două părţi, ele îşi reproşează reciproc deciziile de politică economică: Germania crede că Parisul nu face suficiente pentru a reduce deficitul, în timp ce Franţa reproşează Berlinului lipsa de investiţii care ar da un impuls şi Germaniei, şi zonei euro, într-o perioadă în care dobânzile la împrumuturi sunt la minime istorice.

Germania şi state nordice aliate au insistat pentru a pune accent pe investiţiile sectorului privat, în timp ce Franţa şi Italia cred că e nevoie de investiţii guvernamentale ale guvernelor cu spaţiu de manevră fiscal mai mare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

China contraatacă: Tarife de 25% la importurile americane. Wall Street își păstrează sângele rece

China va impune tarife de 25% pentru importuri americane în valoare de 50 de miliarde de dolari China va impune tarife suplimentare de 25% la […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

FMI avertizează SUA în privința pericolului politicilor protecționiste. Casa Albă dublează tarifele la importurile din China

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că noile tarife vamale impuse de președintele SUA Donald Trump riscă să submineze sistemul comercial global, atrăgând represalii din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »