Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

De Iulian Soare | 26.7.2018 .

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din Tratatul UE din cauza încălcărilor grave și persistente a unor valori precum statul de drept și independența sistemului judiciar.

Este decizia pronunțată miercuri de Curtea de Justiţie a UE (CJUE), după ce Înalta Curte irlandeză a cerut dezlegarea acestui subiect.

Cazul de la care a pornit rezolvarea acestei situații

La 1 februarie 2012, la 4 iunie 2012 și la 26 septembrie 2013, instanțele poloneze au emis trei mandate europene de arestare pe numele unei persoane (pentru care CJUE folosește inițialele LM), în vederea arestării și a predării acesteia în vederea cercetării penale pentru  trafic cu stupefiante și substanțe psihotrope.

La 5 mai 2017, persoana în cauză a fost reţinută în Irlanda și a fost prezentată în fața Înaltei Curți din Irlanda. MT le-a cerut judecătorilor să respingă cererea de extrădare către autoritățile poloneze.

Argumentația suspectului – dacă nu există independență a sistemului judiciar, se încalcă dreptul la un proces echitabil

Suspectul a invocat activarea Art. 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea principiilor statului de drept în Polonia.

Faptul că modificările legislative din ultimul an au pus în pericol independența sistemului judiciar și aduc atingere independenței instanțelor de drept comun, așa cum acuză Comisia Europeană, nu-i poate garanta suspectului că Varșovia îi va respecta dreptului la un proces echitabil în faţa unei instanţe judecătoreşti independente, astfel cum este consacrat la articolul 6 alineatul (1) din CEDO.

În mod normal, orice mandat european se execută automat, deoarece acesta a fost instituit ca procedură accelerată, în condițiile în care se pleacă de la premisa că toate statele membre respectă statul de drept și au sisteme judiciare independente, ale căror decizii nu pot fi contestate.

Polonia se află într-o situație singulară, însă – în premieră, în cazul său a fost declanșată procedura de la Art. 7 din Tratatul UE, tocmai pentru încălcarea acestor valorilor europene legate de statul de drept, independența și imparțialitatea instanțelor.

Dilema Irlandei 

Înalta Curte din Irlanda s-a adresat CJUE pentru a lămuri următoarele două probleme:

  • Dacă într-un stat membru care emite un mandat european de arestare sistemul de justiție nu mai funcționează conform statului de drept, este necesar ca autoritatea judiciară de executare (Irlanda) să efectueze o verificare suplimentară, în mod concret și precis, pentru a stabili dacă persoana în cauză riscă să nu beneficieze de un proces echitabil, înainte de extrădare?
  • În cazul în care răspunsul CJUE este da, adică sunt necesare verificări că persoanei extrădate i-ar putea fi încălcat dreptul la un proces echitabil, și autoritatea judiciară de executare (Irlanda), este obligată să se adreseze autorității judiciare emitente (Polonia) ,pentru a obține orice alte informații necesare pentru înlăturarea existenței riscului unui proces inechitabil, Ce garanții ar fi necesare pentru ca un proces să fie echitabil?

Soluția CJUE: deocamdată, statele membre decid dacă extrădează un suspect 

În dispozitivul deciziei, CJUE subscrie Propunerii motivate din 20 decembrie 2017, a Comisiei Europene, propunere care a pornit de la constatarea afectarea independenței instanțelor naționale și existența unor elemente de natură să demonstreze existența unor deficiențe sistemice la nivelul puterii judecătoreşti din acest stat membru.

Așadar, cât timp statul de drept este pus sub semnul întrebării, înseamnă că Polonia nu mai beneficiază în mod automat de principiile recunoașterii și încrederii reciproce, care stau la baza mandatului european de arestare.

Pe de altă parte, spune CJUE, nicio instanță națională nu trebuie să refuze automat extrădarea, ci să verifice, “în mod concret și precis”, înainte de a lua o decizie, următoarea condiție:

dacă, având în vedere situaţia individuală a persoanei respective, precum şi natura infracţiunii pentru care aceasta este urmărită şi contextul factual care se află la baza mandatului european de arestare, şi ţinând seama de informațiile furnizate de statul membru emitent, în aplicarea articolului 15 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată, există motive serioase și temeinice de a crede că persoana menţionată va fi expusă unui astfel de risc în cazul predării către acest din urmă stat.

Pentru a determina acest lucru, trebuie parcurse două etape, mai spune CJUE:

  • Instanţa căreia i se cere extrădarea trebuie să stabilească dacă lipsa independenţei prezintă un pericol real pentru dreptul individului la un proces corect.
  • În al doilea rând, instanţa respectivă trebuie să decidă dacă există motive substanţiale pentru a crede că suspectul ar fi expus riscului de a nu beneficia de un proces corect în cazul în care ar fi extrădat.

Așadar, spune CJUE:

existenţa unui risc real ca persoana împotriva căreia a fost emis un mandat european de arestare să sufere, în cazul extrădării, o încălcare a dreptului său fundamental la o instanță judecătorească independentă și, prin urmare, a substanţei dreptului său fundamental la un proces echitabil, poate să permită unei instanțe să refuze, în mod excepțional, să dea curs acestui mandat european de arestare.

Hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate statele membre, atunci când se vor confrunta cu cereri de extrădare din partea Poloniei sau a unui eventual alt stat membru pentru care s-ar activa Art. 7.

Polonia riscă să-i fie refuzate automat cererile de extrădare a infractorilor

Dar, precizează CJUE, aceasta este situația actuală.

În cazul în care procedura prevăzută la Art. 7 din Tratatul UE va fi încheiată într-un mod dezavantajos Poloniei, toate mandatele europene emise de Varșovia vor fi respinse automat.

Stadiul aplicării Art. 7:

  • pe 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a declanșat procedura de activare a Art. 7, în urma căreia Polonia poate pierde dreptul de vot în Consiliul European
  • pe 2 martie, Parlamentul European a votat rezoluția pentru sprijinirea deciziei Comisiei Europene de a declanșa articolul 7 împotriva Poloniei

Ce urmează:

  • Consiliul European să constate, în unanimitate, existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.
  • Consiliul, cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

Valorile cuprinse la articolul 2:

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

CJUE precizează în cadrul dispozitivului că se poate însă ajunge la respingerea automată a oricărui mandat european trimis de Polonia în statele membre.

Această situație va fi aplicată doar după ce Consiliul European va vota suspendarea dreptului de vot al Poloniei:

Numai în prezența unei decizii a Consiliului European de constatare (…) a unei încălcări grave și persistente în statul membru emitent a principiilor prevăzute la articolul 2 TUE, cum sunt cele inerente statului de drept (…) autoritatea judiciară de executare ar fi ţinută să refuze în mod automat executarea oricărui mandat european de arestare emis de statul membru respectiv, fără a trebui să efectueze o apreciere concretă a riscului real la care este expusă persoana în cauză de a i se afecta substanţa dreptului său fundamental la un proces echitabil.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Victor Negrescu, PSD: ”Criticile împotriva UE din România sunt susținute de interese străine anti-românești”

Criticii Uniunii  Europene din România ar fi susținuți de interese străine anti-românești, potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu (foto), fostul ministru social-democrat al Afacerilor Europene. „Criticile […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Autoritățile europene sunt țintele a sute de spioni ruşi şi chinezi la Bruxelles

Divizia de securitate internă a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) a avertizat că există sute de agenţi ai serviciilor de informaţii ruse şi chineze […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Buget 2019 – Agenda Parlamentului „pe repede înainte”: Vinerea viitoare votul final pe un buget deja „rectificat”

Votul final al proiectelor Legii bugetului de stat şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este programat vineri în Parlament, conform calendarului stabilit […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

AmCham, apel la responsabilitate în planificarea bugetară: Bugetul pe 2019 prezintă riscuri și vulnerabilități

Creșterea rapidă a cheltuielilor publice planificate pentru anul 2019 accentuează îngrijorările privind sustenabilitatea nivelului acestora, se arată într-o analiză a Camerei de Comerț Românio-Americane (AmCham), […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Mugur Isărescu: ROBOR nu este un terorist pe care ar trebuie să-l prindă cineva

Noile măsuri fiscale și bugetare ca și nefinalizarea bugetului de stat sunt susele incertitudinilor și riscurilor inflaționiste, potrivit comunicatului Băncii Naționale a României (BNR), emis […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »