Summit-ul Parteneriatului Estic la Bruxelles: Ambițiile europene vs. realitățile din teren

De Mariana Bechir | 24.11.2017 .

Preşedintele Klaus Iohannis participă, vineri, la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic, organizat la Bruxelles sub egida Preşedinţiei estone a Consiliului Uniunii Europene.

Summit-ul de vineri se va concentra în primul rând asupra conflictului din Ucraina, apoi pe îmbunătățirea listei celor ”20 de rezultate pentru 2020” pe care UE a anunțat-o în urmă cu aproape un an, semn că ambițiile inițiale ale Parteneriatului Estic dau prea puține rezultate în realitate.

În paralel se desfășoară o amplă dezbatere despre cât poate sau cât ar trebui să facă UE în relația cu vecinii săi din est. Lituania, de exemplu, propune un ambițios plan pentru Ucraina, care urmărește să mobilizeze investiții suplimentare de 10 miliarde euro în următorii 10 ani, dar nu există deocamdată consens european pentru implementarea acestei propuneri.

Parteneriatul Estic, iluzii pierdute în Ucraina

4 ani după încercarea UE de a strânge relațiile cu Ucraina, ajutând la startul unei revoluții la Kiev care a generat reacții violente ale Rusiei, această țară este devastată de război și aproape de faliment.

Ce poate face UE să schimbe această realitate? Decidenții politici europeni au răspunsuri diferite la această întrebare.

Unii afirmă că UE are obligația morală să apere Ucraina și să pună capăt agresiunii Rusiei, mai ales că acest stat a demonstrat voința de a produce schimbări radicale în societate. Alții spun că deja UE s-a implicat prea mult și riscă prea multe într-o țară ce pare că nu poate scăpa de corupție.

Pare că Europa a decis deja să continuie să ajute Ucraina- o zi înaintea summit-ului de vineri Banca Europeană pentru Investiții a anunțat acordarea unei finanțări suplimentare, în valoare de 37 milioane euro, alocate sectorului agricol ucrainean.

Însă: un nou studiu comandat de către Parlamentul European, consultat de Politico, arată că 94% din ajutorul acordat Ucrainei a venit la Kiev sub formă de împrumuturi. În următorii 5 ani, țara are de rambursat în total 38 miliarde euro în condițiile în care rezervele Băncii Naționale sunt de numai 5 miliarde euro.

Raportul menționează faptul că acordul politic cu Uniunea ”a adus Kievul mai aproape ca niciodată de UE și alte instituții Occidentale”, autorii studiului aducând argumentul regimului de călătorie fără vize.

Dar: ”Evoluțiile post-Maidan ale economiei Ucrainei, agresiunea Rusiei, cele 2 decade în care reformele au întârziat și eforturile de stabilizare macro-economică au provocat insatisfacția populației. Odată cu atacul Rusiei la adresa suveranității Ucrainei, vremea alegerilor geopolitice pentru Kiev s-a încheiat. Toate întâmplările dramatice petrecute în Ucraina fac ca aderarea la UE și NATO să fie mai îndepărtată ca oricând”, scrie în raport.

Un înalt oficial european, evident un susținător al implicării UE în această țară, a explicat Politico că guvernul Ucrainei a reușit în ultimii 2 ani să își reducă cheltuielile, de la 53% din PIB la 40%, demonstrând determinare în implementarea politicilor de austeritate și înregistrând reale progrese în lupta anticorupție.

”Numai în ultimele 5 luni, au adoptat reforme în sănătate, educație și pensii. Iar noi afirmăm că reforma este prea lentă- care e unitatea de măsură?” se întreabă acesta.

Ucraina este cea mai dramatică ilustrare, dar nu e singura, a rezultatelor înregistrate de Parteneriatul Estic, inițiativă de politică externă de referință a UE lansată la Praga, în 2009. Mai sunt 5 parteneri cu probleme.

Armenia și Azerbaidjan încă își mai dispută teritoriile din Nagorno Karabah.

Moldova rămâne prizonieră a conflictului înghețat din Transnistria.

Georgia are de-facto ocupate de Rusia teritoriile Abhaziei și Osetiei de Sud.

Și Belarus rămâne în esență un stat polițienesc izolat.

Administrația Prezidențială: președintele Iohannis încurajează continuarea unor politici angajante

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale,  summit-ul de la Bruxelles va reprezenta un moment relevant în conturarea perspectivelor de evoluţie a relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii din vecinătatea estică.

”Summitul va urmări să confirme progresele din cadrul celor patru domenii prioritare de cooperare stabilite la Summitul precedent, de la Riga, organizat în anul 2015: capacitate administrativă şi bună guvernare, oportunităţi de piaţă, interconectări şi schimbări climatice, mobilitate şi contacte interumane. De asemenea, agenda dezbaterilor va urmări fixarea unor direcţii şi a 20 de obiective concrete pentru orizontul anului 2020, ce vor fi reflectate într-o foaie de parcurs pentru ghidarea eforturilor comune ale Uniunii Europene şi ale statelor partenere”, spune Administraţia Prezidenţială.

Implementarea acestui plan de lucru va fi urmărită în cadrul panelurilor dedicate din cadrul fiecăreia din cele patru platforme multilaterale a Parteneriatului Estic, care vor fi restructurate pentru a fi mai eficiente – democraţie, bună guvernare şi stabilitate; integrare economică şi convergenţă cu politicile UE; securitate energetică; contacte între persoane.

În cadrul dezbaterilor, anunță Administrația Prezidențială, preşedintele Klaus Iohannis va încuraja continuarea unei politici solide şi angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spaţiu predictibil, stabil şi prosper, ataşat valorilor şi principiilor europene.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Moody’s a retrogradat ratingul Italiei la Baa3, o treaptă doar peste categoria ”junk”

Moody’s a retrogradat vineri ratingul Italiei de la nivelul Baa2 la Baa3, cu o treaptă peste categoria junk, din cauza îngrijorării provocate de planurile bugetare […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Parlamentul Macedoniei a votat în favoarea schimbării numelui țării

Parlamentul Macedoniei a votat vineri noaptea în favoarea schimbării numelui ţării, lansând o procedură de modificare a Constituţiei, anunță Agerpres. Toţi cei 80 de parlamentari […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Sagrada Familia va plăti Primăriei Barcelonei 36 de milioane de euro din cauză că nu are autorizaţie de construcţie

Biserica Sagrada Familia din Barcelona, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Spania, va plăti autorităților din Barcelona suma de 36 de milioane de […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »