Surse de la Comisia Europeană: Ministerul Transporturilor nu a trimis la Bruxelles Masterplanul. La presiunea Comisiei, guvernul a înclinat spre tronsonul Pitești-Sibiu în detrimentul Comarnic-Brașov

De Anne-Marie Blajan | 18.4.2015 .

ioan rus victor pontaMinistrul Ioan Rus anunţa, la începutul lunii, că va trimite la Bruxelles spre analiză ultima variantă a Master Planului de Transport  – după corecţiile făcute în urma ultimelor observaţii ale Comisiei Europene – între 9 şi 13 aprilie.

Surse din Comisia Europeană au spus joi seara, pentru cursdeguvernare.ro, că această ultimă variantă nu a ajuns la specialiştii Comisiei, dar că s-a convenit cu autorităţile de la Bucureşti ca documentul să ajungă pe masa experţilor până la finalul lunii aprilie.

În schimb, miercuri, aflat pe şantierul autostrăzii Sebeş-Turda, alături de comisarul european Corina Creţu, ministrul Transporturilor a afirmat: „Noi am trimis răspunsuri la toate observaţiile pe care Comisia Europeană le-a avut la Master Planul general de Transport şi sperăm ca în cel mai scurt timp să primim aprobarea finală pe el şi să se semneze programul de infrastructură mare în România”.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor nu a reușit, într-o săptămână, să răspundă clar cu ”da” sau ”nu”, la întrebarea oficială a cursdeguvernare.ro, dacă Masterplanul a fost sau nu trimis la Comisie.

De fapt, ceea ce nu spun nici autorităţile române, nici cele de la Bruxelles, este că dialogul dintre ele – în ciuda unor termene limită făcute publice – este unul permanent, iar Comisia atrage atenţia cu insistenţă că prioritatea zero a României trebuie să fie construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu.

„Apreciem progresul făcut de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza Master Planul. Iar documentul este aproape gata”, au afirmat sursele din Comisia Europeană pentru cursdeguvernare.ro.

Sursele citate au reamintit faptul că discuţiile recente între autorităţile române şi Comisiei s-au referit la :

  • „concentrarea asupra unor criterii de prioritizare a proiectelor reduse ca număr şi obiective” – adică performanţa economică şi situarea pe TEN-T, de unde şi insistenţa asupra autostrăzii Piteşti-Sibiu
  • Strategia pentru implementarea proiectelor şi „evaluarea mediului strategic” – care trebuie sa ia in considerare ciclul de implementare a proiectelor şi standardele de cost fundamentate pe criteriul “lipsa coridor”(missing links).
  • Contracte de performanţă încheiate între CFR şi CNADNR şi Ministerul Transporturilor

Aşa cum este cunoscut, aprobarea programului operaţional de infrastructură mare, care ar duce la lansarea call-urilor de proiecte şi venirea banilor europeni pentru infrastructura din România depinde de finalizarea şi agrearea cu Comisia a Master Planului.

Comisia poate trimite, în termen de 60 de zile, observaţii asupra Master Planului, au mai arătat sursele de la Bruxelles. Însă, aşa cum am mai precizat, termenele sunt mai degrabă orientative, pentru că dialogul este permanent şi observaţiile sunt transmise cu obstinaţie până când ele sunt operate în Master Plan.

Ministerul Transporturilor vorbeşte despre finalizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu până în 2020

Cel mai controversat punct al dialogului dintre Bucureşti şi Bruxelles este prioritizarea autoastrăzii Piteşti-Sibiu, aflată pe Coridoul 4 Paneuropean. Într-un comunicat al Ministerului Transporturilor din 9 aprilie se arată că se întreprind „toate demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești până în anul 2020, acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România”.

După observațiile de la Comisia Europeană, autostrada Sibiu – Pitești figurează în Master Planul General de Transport pe primul loc la proiectele de autostrăzi cu un punctaj general de 112,22, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministerul Transporturilor precizează că autostrada Sibiu – Pitești figurează în MPGT ca prioritate zero, urmând a fi construită în perioada de implementare a proiectelor 2014-2020.

„Autostrada Sibiu-Pitești este unul din proiectele prioritare pentru România, susținut prin Master Planul General de Transport. Știu că astfel de proiecte de amploare durează destul de mult, știu și că nivelul de așteptare al nostru, al tuturor, este destul de ridicat, dar am intrat pe făgașul normal care nu poate duce decât la finalizarea acestui proiect”, a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus, încercând să dea asigurări publice că această autostradă va fi construită.

Autostrada are o lungime de 120 km din care 20 de km sunt în zona de munte. Proiectul este evaluat la 1,6 miliarde Euro (fără TVA), iar execuția lucrărilor este prevăzută în perioada 2017-2020.

În acest moment, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor analizează contestaţia depusă după procedura de achiziţie publică privind studiul de fezabilitate, iar după soluţionarea acesteia CNADNR urmează să demareze achiziţiile publice pentru atribuirea contractului de lucrări.

“Acest contract va fi împărțit pe loturi, fiecare lot având câte un antreprenor, astfel încât demararea și executarea lucrărilor să fie una progresivă, cu condiționarea firmelor care vor efectua lucrările de construcție de finalizarea loturilor de autostradă până în anul 2020”, arată MT.

Corina Creţu: Master Planul trebuie să aibă susţinerea întregii clase politice

Disputele privind proiectele prioritare care trebuie trecute în Master Plan au arătat o serie de viziuni divergente între autorităţi, guvern şi opoziţie, dar şi ale firmelor de transport şi celor din domeniu.

Un semnal clar l-a dat comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, care a arătat care este punctul de vedere al Comisiei referitor la acest document.

“Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este important ca acest Master Plan de Transport să fie agreat de toate forțele politice, pentru că vorbim despre investițiile care vor marca dezvoltarea UE pe următorii 7-10 ani. Din punctul nostru de vedere, acest Master Plan trebuie să fie stabil și să avem o garanție că va fi sprijinit de toată societatea”, a spus Corina Crețu, într-o conferinţă la Cluj.

Preferința guvernelor Ponta și soarta ei: autostrada Comarnic – Braşov

Sunt semnale tot mai clare că guvernul acceptă că autostrada Comarnic-Braşov nu va fi construită în condiţiile dorite iniţial, deși guvernul a cheltuit aproape 3 ani pentru a impune acest proiect. Construirea acesteia în parteneria public-privat nu se poate face “fără consens politic”, a spus joi premierul Victor Ponta.

“Altfel păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani”, a spus premierul.

Miniștrii Dan Șova și Ioan Rus, susținuți de premierul Victor Ponta, au insistat pentru realizarea acestei autostrăzi care nu se află pe traseul european TEN-T Core și are o rețetă financiară controversată. Din această cauză traseul Piteşti-Sibiu a fost ignorat sau prevăzut cel mult ca drum expres în variantele anterioare ale Master Planului.

Documentul strategic cuprinde acum ruta Piteşti –Sibiu ca autostradă, dar şi Ploieşti – Comarnic (49 km), şi Comarnic – Braşov (54 km).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Madridul anunță suspendarea guvernului catalan și alegeri anticipate. La Barcelona-450.000 de oameni în stradă

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a anunțat sâmbătă suspendarea guvernului regional al Cataloniei şi organizarea alegerilor anticipate în termen de şase luni. Măsurile fac parte din […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Jean-Claude Juncker: Independența Cataloniei ar încuraja și alte secesiuni. Guvernarea UE ar fi prea complicată

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a declarat vineri că nu doreşte ca regiunea Catalonia să devină independentă, deoarece ar încuraja şi alte regiuni să […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Departamentul de Stat al SUA aprobă de principiu vânzarea sistemelor Patriot către România

Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare a sistemului defensiv de rachete Patriot către România, inclusiv suport tehnic şi echipamente, costul estimativ fiind […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

UPDATE. 5 state arabe au rupt relațiile diplomatice cu Qatar, acuzat de sponsorizarea terorismului. Efectele deciziei

UPATE. Guvernul recunoscut din Yemen s-a alăturat  celor 4 state arabe care au rupt legăturile diplomatice cu Qatar. Efectele deciziei comune sunt: cele 5 state […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »