Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

De Victor Bratu | 15.2.2017 .

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale UE și nenumărate alte probleme, toate de rezolvat în numai 2 ani.

Acestea sunt câteva dintre cifrele conținute de 21 de rapoarte cu privire la impactul Brexit realizate de diverse comitete ale Parlamentului European, studiate și agregate de Politico.

Respectivele rapoarte, realizate în perioada octombrie 2016-ianuarie 2017, furnizează cea mai completă colecție de date oficiale cu privire la dimensiunea și complexitatea negocierilor care urmează să fie purtate de părțile aflate în iminent proces de ”divorț”.

Toate cele 21 de rapoarte vor sta la baza unei rezoluții, care va fi emisă cel mai probabil în luna aprilie, care va conține opinia Parlamentului European la debutul procesului de negociere, a declarat pentru Politico un înalt oficial PE.

Parlamentul European nu va fi implicat direct în procesul de negociere Brexit, dar aprobarea sa este esențială înainte ca înțelegerile finale să fie aplicabile.

În continuare, câteva cifre esențiale extrase din aceste rapoarte:

20.833- legi și regulamente europene de modificat

Cifra este conținută de un raport al Comisiei pentru muncă. Având la dispoziție aproximativ 500 de zile lucrătoare între momentul declanșării negocierilor Brexit și termenul de 2 ani în interiorul căruia trebuie finalizat procesul, negociatorii ar trebui să cadă de acord, zilnic, asupra a 40 de măsuri legale.

12 – mențiuni legate de Marea Britanie conținute de Tratatul de la Lisabona care ar trebui eliminate

Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European afirmă că Brexit semnifică ”cel puțin schimbări materiale” ale Tratatului de la Lisabona, documentul fundamental al UE, și a protocoalelor și declarațiilor conexe acestuia.

Sunt incluse aici și excepțiile de la legislația comunitară de care Marea Britanie s-a bucurat în domeniile justiție, afaceri interne, drepturi fundamentale, zona Schengen sau Zona Euro.

5- numărul anilor în care Bruxelles va menține supravegherea Marii Britanii

Marea Britanie va trebui să accepte o monitorizare financiară a UE până în 2024– toate proiectele acceptate la finanțate de UE până în 2019 (data la care Brexit ar deveni efectiv) sunt supuse evaluărilor ex-post pe o perioadă de 5 ani, potrivit Comisiei de industrii a PE.

Oficiali PE sunt convinși că Marea Britanie va menține o relație financiară consistentă cu UE, în raportul comisiei afirmându-se: ”Guvernul Marii Britanii a promis să își mențină contribuțiile financiare și după momentul la care va părăsi Uniunea, în conformitate cu proiectele structurale sau de investiții acolo unde statul a aplicat sau va aplica, cu respectarea principiilor competitivității”, fiind oferit exemplul universităților care participă la proiecte de cercetare europene.

10 miliarde euro – diensiunea enigmei bugetare

Finanțarea europeană a programelor externe ar putea fi periclitată indiferent de momentul Brexit, afirmă Comisia pentru afaceri externe luând în considerare ”gaura” pe care ieșirea Marii Britanii o va lăsa în bugetul comunitar ”dacă aceasta nu va fi compensată de (cele 27 rămase- n. red) statele membre”.

Marea Britanie are o contribuție netă anuală la bugetul UE de aproximativ 8,5 miliarde lire sterline. Rămâne de văzut dacă Marea Britanie va continua să facă și după Brexit anumite plăți către bugetul UE, pentru a participa în continuare în, de exemplu, programe de cercetare sau schimburi de studenți.

În perioada negocierilor, printre marile întrebări la care trebuie găsit răspuns se numără rolul Marii Britanii în: programul de cercetare/devoltare Orizont 2020, programul de dezvoltare regională, politica agricolă comună, programul de dezvoltare rurală sau Fondul European pentru Investiții Strategice.

Scăderea finanțării la bugetul UE provoacă îngrijorare și la nivelul BCE, care ar urma ”să își reducă capacitatea de a acorda împrumuturi țărilor terțe care sprijină politicile europene”. În traducere: eforturile europene de finanțare a politicilor pe migrație sau refugiați derulate prin BCE vor fi afectate de Brexit.

Data exactă a intrării în vigoare a Brexit este esențială: potrivit Tratatului de la Lisabona, dacă Marea Britanie notifică UE luna viitoare că iese din Uniune, Brexit devine efectiv doi ani mai târziu, în martie 2019, dacă părțile nu convin o altă dată. Un Brexit efectiv din luna mai dă bătăi de cap suplimentare celor care alcătuiesc bugetul anual al UE, care se încheie la 31 decembrie.

197.893 – numărul cetățenilor UE care pierd drepturi

Comisia pentru muncă a PE a calculat că, printre cei 3,3 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, anumite grupuri sunt afectate în mod special de Brexit deoarece nu se vor mai bucura de protecția UE. Cel mai vulnerabil grup este alcătuit de cei 120.000 de cetățeni din UE 27 care caută un loc de muncă și cei 50893 de  angajați străini din Regat. Acestora li se adaugă cei 27.000 de oameni care traversează zilnic granița (din Spania în Gibraltar sau din Irlanda de Nord în Republica Irlanda, de exemplu) pentru a ajunge la locul de muncă.

Studenții și cercetătorii proveniți din UE 27 sunt un alt grup care poate suporta consecințele Brexit. 125.000 de tineri europeni studiază în Marea Britanie și 15% din staff-ul academic britanic provine din state europene.

73 – numărul de europarlamentari britanici care dispar

Comisia pentru afaceri constituționale a solicitat Consiliului European să revizuiască compoziția Parlamentului European înainte de alegerile din 2019.

Consiliul va trebui să decidă dacă scade numărul de locuri din Parlament sau dacă redistribuie cele 73 de locuri statelor membre, astfel încât să fie păstrate toate cele 751 de locuri.

359.953 – numărul ”pașapoartelor” financiare în pericol

Comisia pentru afaceri economice și monetare a identificat 16 proiecte legislative în curs de avizare, privind sectoarele bancar, piață de capital, impozitare, care ar trebui modificate în funcție de rezultatul negocierilor și alte 6 revizii legislative care sunt direct influențate de rezultatul discuțiilor care se vor întinde până în 2019.

Companiile financiare britanice se pregătesc de pierderi importante dacă o înțelegere specială nu este realizată pentru a le permite continuarea furnizării de servicii financiare în piețele Europei continentale.

Un total de 5.476 companii înregistrate în Marea Britanie folosesc 336.421 ”pașapoarte” care le permit să facă afaceri în UE27.

De partea cealaltă, 23.532 de ”pașapoarte” din UE27 sau Zona Economică Europeană sunt utilizate pentru afaceri în Marea Britanie.

1 – mari consumatori și încurcătura roaming

Directiva pentru drepturile consumatorilor vine cu multe probleme spinoase de rezolvat. Parlamentarii sunt nelămuriți care vor fi drepturile consumatorilor după Brexit pentru orice achiziție de bunuri sau servicii încheiată înainte de ieșirea Marii Britanii din UE și care va fi instituția care va supraveghea aceste drepturi.

Suplimentar, decizia UE de a obliga furnizorii să renunțe la taxele de roaming nu va mai putea fi aplicată europenilor care călătoresc în Marea Britanie și invers, scrie Comisia pentru industrie.

63.500.000 – bătăi de cap pentru turiști

Britanicii fac 42 de milioane de vizite, anual, în toate cele 27 de state UE. Cetățenii europeni sunt contabilizați cu 21,5 milioane de vizite în Marea Britanie. Astăzi, toți turiștii beneficiază de asigurări de sănătate acoperite cu cardul european de sănătate.

După Brexit, nimeni nu știe azi care va fi forma de asigurare.

2 – probleme nucleare

Guvernul Marii Britanii a anunțat deja că nu va continua colaborarea cu Euratom, agenția nucleară europeană. Poziția referitoare la relația cu ITER, proiect de cercetare în domeniul fuziunii nucleare care valorează multe miliarde de euro, al cărui centru este stabilit în Culham, Anglia, este încă necunoscută de europeni.

Alte probleme de rezolvat: viitorul a numeroase instituții europene localizate în Marea Britanie, precum Agenția Europeană de Medicină sau Autoritatea Bancară Europeană. Este previzibil că va exista o competiție acerbă între statele europene pentru a găzdui aceste instituții.

1 – acorduri de pace sub supraveghere

Mai multe comisii parlamentare sunt îngrijorate în legătură cu Irlanda de Nord, în parte din cauză că fondurile europene regionale sunt incluse în acordul de pace semnat în ”Vinerea Bună”. Comisia pentru politici regionale atrage atenția că UE finanțează programul de pace și reconciliere în zonele de frontieră între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, dar ”nu este clar dacă programul poate avea un viitor și după Brexit”.

3.800 – britanici plătiți de UE sau care primesc pensii de la UE

În instituțiile europene lucrează 1.800 de britanici, alți 2.000 primind pensii pentru servicii anterioare prestate acestor instituții, scrie Comisia pentru buget. ”Numărul poate părea mic, dar costurile generate de toate angajările și de toate drepturile câștigate și care vor fi puse sub semnul întrebării de Brexit sunt importante, cifrâdu-se în jurul valorii totale de 7 miliarde euro”, afirmă o sursă din Comisia Europeană.

Și după Brexit, un număr important de britanici vor rămâne în legătură financiară cu UE timp de decenii, fiind estimat că și la 40 de ani după Brexit vor mai exista britanici care să primească pensie de la UE

0 – fonduri utilizate de Marea Britanie din fondul de globalizare

Până în 2016, Marea Britanie nu a solicitat niciodată fonduri din Fondul European de Globalizare, una dintre principalele măsuri europene de protejare a muncitorilor rămași fără loc de muncă îfață de globalizarea economiei, arată datele  Comisiei de muncă.

Efectul globalizării a fost deseori citat ca principal motiv pentru care britanicii au susținut ieșirea din UE.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »