Ungaria, exemplu de bune practici în analiza de risc fiscal. Procedură strictă în România, deocamdată fără rezultate – studiu Deloitte

De Adrian N Ionescu | 1.11.2018 .

Ungaria are o procedură complet transparentă de analiză de risc fiscal potrivit unui studiu Deloitte, care a analizat mai multe proceduri specifice din țările europene.

În schimb, presiunea exercitată asupra contribuabililor din România, prin analiza de risc fiscal, este printre cele mai mari dintre țările analizate.

Diferențele constatate de Deloitte:

  • Numai în România și Grecia aceasta este folosită și în cazul înregistrării în scop de TVA.
  • În cazul TVA, în Polonia, Germania, Slovacia și Slovenia, pot fi cerute punctual anumite informații, de la caz la caz.
  • Contribuabilii sunt informați printr-o notificare/scrisoare în șapte state: Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Elveția, Cehia și Olanda și România. Însă atât modalitatea, cât și momentul comunicării diferă de la țară la țară.
  • Contribuabilii pot avea obiecții față de încadrarea în categoria de risc în cinci țări: Grecia, Ungaria, Slovacia, Elveția și Cehia.

„O procedură transparentă și clară vine în sprijinul contribuabililor care au posibilitatea să remedieze situațiile neconforme, să conteste eventual nivelul de risc stabilit și să clarifice aspectele privind existența/inexistența indicatorilor de risc pentru a nu fi supuși inutil unor verificări”, susţine Ramona Țariuc, director de consultanță fiscală la Deloitte România.

Recent, „autoritățile fiscale române au făcut un pas în direcția transparenței și au început să trimită informări privind factorii de risc fiscal în baza cărora pot fi demarate controale fiscale”, spune Dan Bădin, partener coordonator al serviciilor fiscale și juridice de la Deloitte România.

Chestiunea TVA

Autoritățile fiscale din România au dezvoltat, în 2017, criterii pentru evaluarea riscului fiscal în vederea înregistrării/anulării înregistrării în scopuri de TVA. Anterior, analiza de risc era utilizată în cazul controalelor fiscale, inclusiv al rambursărilor de TVA.

Transparența procedurii analizei de risc în cazul TVA este subiect de polemică profesională între consultanți și Fisc.

„Unele state preferă să nu publice procedura, considerând că protejează veniturile bugetare de cei care ar putea folosi informațiile cu rea credință. Totuși, în cazul TVA, indicatorul publicat de Comisia Europeană privind diferența dintre taxa încasată și cea potențial a fi încasată (gap) nici nu confirmă și nici un infirmă opinia că procedurile netransparente sprijină o colectare mai bună”, spune Dan Bădin.

De exemplu, „România și Grecia au cel mai mare gap din UE, iar Croația, al treilea cel mai mic deficit de încasare, deși toate au proceduri nepublice, iar România și Grecia o aplică și la înregistrarea în scop de TVA. Deschiderea autorităților este folositoare, în principal, pentru bunii platnici care scapă, astfel, de o povară administrativă suplimentară și pot îndeplini mai simplu și mai repede cerințele legale”, afirmă Dan Bădin.

Deloitte revine pe acest subiect după ce, în august, a propus un mod mai transparent al analizei de risc, după care sunt selectați contribuabilii pentru inspecția fiscală.

(Citiţi şi: Analiza de risc în Codul de procedură fiscală: Mediul de afaceri propune regândirea problemei)

Criteriile de analiză de risc fiscal constituie baza pe care autoritățile fiscale inițiază controale sau decid înregistrarea în scopuri de TVA în mai multe țări din Europa, dar procedura propriu-zisă, deși netransparentă – de regulă, este mai restrictivă în România.

„Criteriile de risc, informarea contribuabililor, posibilitatea de remediere diferă și, în general, presiunea asupra contribuabililor este mai redusă decât în România”, spune Ramona Țariuc, director de consultanță fiscală la Deloitte România.

Conceptul de analiză de risc în scopul controalelor fiscale este definit în legislațiile altor șapte state analizate, în afară de România: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Slovacia, Croația, Elveția, Cehia, Slovenia, Olanda.

Problema este că „deși procedura este mai strictă în România, rezultatele privind reducerea evaziunii și a fraudei fiscale întârzie să apară, punând sub semnul întrebării eficiența sa în raport cu efortul administrativ pe care îl impune contribuabililor de bună credință”, adaugă expertul citat.

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Preţurile din România, la 48% faţă de media UE, din perspectiva consumului individual efectiv

Nivelul preţurilor din România s-a situat anul trecut la 48% din media UE din perspectiva consumului individual efectiv (abreviat AIC în lb. engleză), potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

România – pe contrasens cu ţările UE la deficit bugetar

După o ajustare a finanţelor publice reuşită înaintea colegelor de bloc estic România a regresat semnificativ spre limita de deficit bugetar, în pofida creşterii economice […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Economia Chinei a încetinit la cel mai redus ritm de după criza globală. Grijile restului lumii

Autorităţile chineze s-au grăbit să calmeze piețele financiare după ce au anunțat reducerea ritmului de creștere economică până la o rată anuală de 6,5% în […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statistică sinistră: România – rată dublă a mortalității copiilor, față de media UE

Aproape 72 de copii cu vârste între 0 și 14 ani au murit în România, la fiecare 100.000 de copii, în 2015, conform datelor actualizate […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »