Ungaria și România – deficite mari. Ungurii, însă, investesc masiv

De Adrian N Ionescu | 8.3.2018 .

Ungaria și România suferă cel mai mult, dintre țările din regiune, din cauza deturnării creșterii economice pe bază de consum spre importuri.

Deficitele comerciale din cele două țări au avut cele mai negative influențe chiar asupra creșterii economice înseși, potrivit Capital Economics.

Frâna deficitelor comerciale a fost destul de redusă la nivel regional, dar a avut un mare impact negativ la creșterea PIB în Ungaria și România, anul trecut. În consecință, acest lucru poate fi un semn de creștere a capacității stimulentelor (consumului) de a deturna cererea internă puternică spre importuri”, spune sursa citată.

Diferența dintre România și Ungaria: Țara vecină investește spectaculos

România îi îngrijorează în mod special pe analiști, din caza efectelor importurilor în creștere asupra deficitului de cont curent.

„Soldul contului curent sa deteriorat deja în România și Ungaria. Și, deși pozițiile externe încă nu sunt în mod deosebit îngrijorătoare în general, cererea puternică persistentă din regiune a accentuat deficitele de cont curent și a pus monedele sub presiune. Suntem cei mai preocupați de România”, spun analiștii de la Capital Economics într-o notă emisă joi.

Diferența dintre Ungaria și România este însă aceea că  investițiile din țara vecină au crescut „într-un ritm enorm de 20%, adăugând o contribuție de aproape 4% la rata globală a creșterii PIB”.

Pe de altă parte, creșterile din România și Ungaria fac ca economiile acestor țări să se situeze cel mai aplopiate de vârful ciclului economic. „Acestea sunt țările din Europa Centrală și de Est (ECE) în care ciclurile economice par să fie cele mai mature”, potrivit susei citate.

România este cel mai expusă la o „aterizare durăֲ” a economiei (reducerea creșterii) după atingerea vârfului ciclului, potrivit raportului de țară privind țara noastră al Comisiei Europene.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »