Uniunea fiscală a Europei: 4 principii și argumentele pro sau contra

De Victor Bratu | 3.7.2016 .

Brexit a catalizat discuția despre ”mai multă Europă” și a readus în discuție necesitatea măsurilor pentru una din cele mai dificil de realizat uniuni între statele UE: cea fiscală – dat fiind că uniunea monetară s-a dovedit insufiecientă pentru a integrarea sporită a statelor europene.

Platforma Debating Europe, acolo unde cetățenii europeni lansază teme de dezbatere la care participă principalii decidenți politici ai UE, a agregat argumentele pro și contra constituirii unei Uniuni Fiscale a Europei, o temă care revine în atenția autorităților europene odată cu preluarea de către Slovacia a președinției Comisiei Europene.

Debating Europe, creată special de Fundația Pentru O Societate Deschisă pentru a încuraja conversații pe teme esențiale între cetățeni și liderii europeni, propune dezbateri publice la care participă frecvent lideri precum Jean Claude Junker, Martin Schultz, Guy Verhofstadt, Ska Keller sau Ban Ki-moon.

În urma unei discuții pe marginea ideii de unificare a sistemelor fiscale naționale s-au concretizat următoarele seturi de argumente:

Uniunea Fiscală și eficiența Uniunii Monetare

Argument împotrivă: Problemele locale au nevoie de soluții locale

Atâta timp cât UE este alcătuită din state independente, cu guverne proprii, alese în urma unui proces electoral desfășurat la nivel național, problemele fiecărui stat sunt esențial unele locale, care au nevoie de soluții locale. Majoritatea statelor au fost împinse către o uniune monetară care s-a dovedit nefuncțională, iar împingerea către o uniune fiscală nu va face decât să amplifice o situație deja nesustenabilă. Guvernele au nevoie de flexibilitate în abordarea proriilor probleme specifice. Uniunea fiscală ar aduce după sine o gonflare a bugetului UE, care ar provoca certuri interminabile între cele 27 (sau mai multe) state membre în legătură cu modul de alocare al resurselor. O asemenea inițiativă ar genera birocrație și blocaje.

Argument pro: Uniunea Monetară nu funcționează fără Uniune Fiscală

Criza datoriilor în derulare în Europa a furnizat dovezi zilnice că o Uniune Monetară nu poate fi funcțională în lipsa unei Uniuni Fiscale. Zona Euro este în mod evident incapabilă să își gestioneze dezechilibrele macro-economice dacă nu deține și un tip de structură federală care să supravegheze modul de colectare al veniturilor și cheltuielile. Fără acest mecanism, moneda euro va fi mereu vulnerabilă la șocuri asimetrice. Încercarea de combinare a unor politici monetare supra-naționale cu politici fiscale locale nu este funcțională. O Uniune Fiscală condusă de un Minister al Finanțelor european, aflat sub control democratic adecvat, va da putere și stabilitate UE prin impunerea unei discipline financiare stricte.

Uniunea Fiscală și suveranitatea națională

Argument contra: democrația deficitului

Uniunea Fiscală ar fi un nou ”cui” bătut în coșgiugul independenței naționale. Aprobarea bugetului este unul dintre atributele esențiale ale Parlamentelor naționale. Un transfer al acestui atribut către birocrația de la Bruxelles ar fi profund nedemocratic. În mod istoric, s-a demonstrat că cetățenii nu acceptă ca noțiunea de contributivitate să fie separată de noțiunea de reprezentativitate. Instituirea unei Uniuni Fiscale s-ar dovedi profund nepopulară și ar alimenta demagogia anti-Europeană și ar contribui la subminarea fundațiilor UE.

Argument pro: succesul stă în unitate

În 1990, națiunile europene reprezentau jumătate din top 10 al celor mai dezvoltate economii mondiale. Până în 2050, prognozele arată că Europa va mai fi reprezentată în acest top de 2 națiuni. În noul context global, o Uniune Economică apropiată este singura soluție de stopare a declinului Europei. Jumătățile de măsură nu funcționează, iar economiile agresive vor fi capabile să penetreze și să domine cei mai slabi membri ai Zonei Euro în lipsa unei Uniuni Fiscale. Impunerea unei Uniuni Fiscale ar duce la creșterea credibilității pieței europene, iar obligațiunile europene ar rivaliza cu cele emise de Trezoreria americană.

Uniunea Fiscală și povara fiscalității

Argument contra: toți am plăti mai mult

Armonizarea sistemelor de taxe și impozite, care ar urma firesc după implementarea Uniunii Fiscale, s-ar face într-un singur sens: în sus. Toți vom plăti mai mult. State precum Irlanda sau Slovacia, care au facilitat creșterea economică prin sisteme inteligente de taxare a veniturilor, ar fi forțate, ca efect al cruciadei conduse de Franța împotriva ”dumpingului fiscal”, să impună taxe mari, care ar duce la dispariția locurilor de muncă. Ar fi o nouă lovitură dată competitivității.

Argument pro: o uniune mai mare ca oricând

Uniunea Fiscală ar constitui un pas major către o reală uniune politică. Uniunea Fiscală trebuie administrată de adevărate organisme federale. Centralizarea resurselor și a datoriilor ar constitui simboluri puternice ale unei Europe unite. Nevoia de supraveghere democratică puternică ar conduce la formarea unui Parlament European revitalizat și a unei puternice Comisii Europene. Aceste instituții ar putea evolua într-un guvern al Statelor Unite Europene, capabile să intre în rândul puterilor care conduc o lume multipolară.

Uniunea Fiscală și responsabilitatea

Argument contra: o oportunitate pentru iresponsabili

Uniunea Fiscală aduce hazard moral. Vor exista mereu națiuni risipitoare care vor fi veșnic salvate de contribuția națiunilor gospodare, de tipul Germaniei. În mod evident, Uniunea Fiscală va fi în fapt o Uniune de Transfer, care nu va face altceva decât să penalizeze bugetele sănătos construite. Iar statele slabe, devenind conștiente că au o plasă de siguranță, vor încetini reformele. Până la urmă, dacă menții pe linia de plutire state cu deficit nu faci altceva decât să tragi în jos pe toată lumea.

Argument pro: eficiența

”Va contribui în mod esențial la ordine, stabilitate și la un aranjament satisfăcător pentru toți al finanțelor”- așa argumenta în 1790 Alexander Hamilton, secretar al Trezoreriei americane, atunci când a cerut intrarea într-o uniune fiscală a statelor fondatoare ale Americii. O uniune Fiscală Europeană, având la bază instituțiile potrivite, ar putea să furnizeze un management unitar al întregii economii UE. Controalele ex-ante ar face ca state mai ”visătoare”- Irlanda, Spania, Grecia- nu ar mai fi capabile să provoace bule imobiliare sau să gestioneze prost bugetul. Supraveghetorul unic ar asigura liniștea piețelor, ar atrage investiții și ar genera creștere, toate acestea contribuind la prosperitatea Europei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Statistică sinistră: România – rată dublă a mortalității copiilor, față de media UE

Aproape 72 de copii cu vârste între 0 și 14 ani au murit în România, la fiecare 100.000 de copii, în 2015, conform datelor actualizate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Saxo Bank: Impactul războiul comercial este supraeveluat, riscurile la adresa creşterii economice mondiale sunt altele

Numărul denaturărilor comerciale impuse în acest an este cu 14% mai mare decât cele impuse în 2016, vârful anterior al numărului de politici care descurajează schimburile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

”Locul unde nu mai poți păcăli pe nimeni” – Balanţa de plăţi: deficitul pe bunuri şi servicii a crescut cu 84%, s-a deteriorat semnificativ gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni din anul curent un deficit de circa 4,8 miliarde euro, cu aproximativ 16% peste […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Bulgaria: în 3 săptămâni, 133 de km de gard împotriva porcilor bolnavi. România: un an de inactivitate, 127.000 de animale omorâte și peste 1.000 de concedieri

Peste 1.000 de angajați ai unor ferme închise din cauza Pestei Porcine Africane (PPA) au rămas fără loc de muncă.   Numărul total este însă mai mare, întrucât […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »

Fostul premier francez Manuel Valls candidează la Primăria Barcelonei

Fostul premier francez Manuel Valls va candida la funcţia de primar al Barcelonei. El şi-a oficializat marți seară decizia, la un miting organizat în capitala […] ... 
Citeste mai departe »