WRS: România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de robotizare din lume: 15 roboți industriali la 10.000 de angajați

De Cristian Grosu | 27.4.2018 .

Ritmul robotizării industriei din România este unul dintre cele mai scăzute din lume, ceea ce afectează competitivitatea economiei românești în regiune.

România are 15 roboți industriali la 10.000 de angajați, mult sub media globală de 74, în vreme ce economiile cu care ne comparăm stau mai bine, sau mult mai bine, potrivit raportului World Robot Statistics 2017 al Federației Internaționale de Robotică (IFR).

România a progresat cu numai 4 roboți într-un an, în vreme ce media globală a crescut de două ori mai mult, potrivit  publicat de IFR săptămâna trecută, cu datele din 2016.

(Citiţi şi: România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?)

România are nevoie de nu mai puţin de 10.000 de roboţi în toată economia pentru ca aceasta să fie competitivă în regiune în viitor, potrivit unei estimări a Universal Robots, unul dintre cei mai mari distribuitori de roboţi din lume, citată de Business Review.

Slovenia și Slovacia se situează mai bine decât media globală, cu peste 130 de unităţi. Cehia, de asemenea, are o densitate a robotizării industriei de 101. Ungaria are 57, iar Polonia 32 de unităţi la 10.000 de angajați, potrivit IFR.

Sperietoarea şomajului

Un studiu al  Centrului de Cercetare Economică Europeană (ZEW) demontează percepţia comună că robotizarea ar duce la creşterea şomajului, dând exemplul Germaniei, unde angajările au crescut cu 1%, ajungându-se la cel mai mare număr de angajaţi de la reunificare, de 44 de milioane de oameni.

Germania are 309 roboţi la 10.000 de angajaţi şi productivitatea acestora a crescut cu circa 15% după introducerea noilor soluţii robotice. Studiul a fost comandat de Ministerul german al Educaţiei şi Cercetării.

Germania este a treia cea mai robotizată ţară din lume, după Coreea de Sud (631 roboţi) şi Singapore (488), înaintea chiar şi a Japoniei sau a Statelor Unite.

Nici automatizarea și nici digitalizarea companiilor nu provoacă reducerea personalului. Lipsa de competitivitate a muncii obligă firmele să reducă costurile cu forţa de muncă.

În schimb, apar noi tipuri de slujbe odată cu robotizarea, potrivit studiului ZEW, citat de IFR

ZEW estimează că automatizarea şi digitalizarea în industrie va genera o creştere cu 1,8% a ocupării forţei de muncă în toată economia germană până în 2021.

Chiar dacă roboţii au înlocuit 5% din forţa de muncă în cinci ani, „aceste pierderi au fost compensate de noi locuri de muncă în restul economiei”, mai spune studiul ZEW.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Contrast unic în UE: 92% din exploatațiile agricole sunt sub 5 hectare, dar fermele mari (0,5% din numărul total) dețin peste 50% din terenul agricol

O treime din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau în 2016 în România. Este cel mai mare număr de exploatații agricole dintr-o țară europeană, fără ca […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile României descrise de managerul de țară al Băncii Mondiale: Conexiune rutieră Moldova-Transilvania, un sistem de educație performant și instituții capabile

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »