Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

De Marin Pana | 18.2.2018 .

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali supraunitari (concretizaţi în procentaje de peste, şi mai exact, mult peste 100% în materie de sărăcie şi condiţii sociale nefavorabile) la care batem pasul pe loc în materie de convergenţă.

Aici avem o problemă majoră, spre deosebire de mult mai mediatizatul PIB/locuitor. Care ar trebui să nu constituie un scop în sine ci doar un mijloc pentru îmbunătăţirea traiului. Astfel încât să se simtă o apropiere de media europeană în proporţii de masă, nu localizat geografic sau la categorii relativ restrânse de populaţie.

Eurostat a finalizat un raport sintetic al evoluţiilor pe zece coordonate de interesdupă o metodologie armonizată, ceea ce ne permite să vedem cum am evoluat pe parcursul acestui deceniu în materie de convergenţă reală la nivelul societăţii.

Vă prezentăm, pe scurt, datele şi concluziile aferente.

1.Raportul între ponderea persoanelor sub risc de sărăcie sau excluziune socială din România şi media UE28 s-a păstrat relativ ridicat în pofida reducerii decalajelor de dezvoltare exprimate prin PIB/locuitor de la 51% din media Uniunii în 2010 până la 58% în 2016 şi chiar a revenit în 2016 la nivelul de +65% din 2014, anul revenirii din crize economică.

2.Greu de înţeles pentru o ţară aflată într-un lung ciclu de dezvoltare robustă, ponderea persoanelor sărace prin prisma veniturilor încasate, inclusiv după transferurile sociale, a fost în creştere permanentă şi s-a stabilizat undeva la +46% – 47% peste media europeană.

Ceea ce arată că economia a luat-o înaintea socialului pe calea convergenţei cu Occidentul.

3.Situaţia cea mai gravă, cea referitoare la privarea materială severă ca procentaj din total populaţie s-a mai îmbunăţit dar a rămas la un stupefiant nivel triplu faţă de media UE.

Mai mult, tendinţa de scădere s-a inversat în 2016 iar apropierea destul de anevoioasă de media UE a fost reversată înapoi la nivelul anului 2012.

4.Acolo unde stăteam mai bine decât practica europeană, şi anume la ponderea persoanelor trăind în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, după o evoluţie relativ bună până în 2014, am găsit unde să ne „armonizăm” cu UE.

Astfel, în 2016 s-a atins cea mai mare pondere relativă a acestor persoane iar procesul va continua odată cu creşterea ajutoarelor sociale.

5.La ponderea persoanelor locuind în gospodării în care costurile cu casa reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil, după tentativa ratată din 2011 şi revenirea la valori mult mai mari faţă de media europeană în anul imediat următor, am început un proces lent de apropiere, fără a avansa însă semnificativ în raport cu situaţia din 2010.

6.În ceea ce priveşte raportarea unor situaţii în care accesul dificil la îngrijirea medicală a dus la nerezolvarea unor probleme de sănătate ( unde datele prelucrate se opresc la nivelul anului 2015), revenim la deja ( din nefericire) consacratul raport de 3 la 1 faţă de media UE. Cu observaţia că aici avem cea mai dramatică situaţie.

7.În materie de procentaj din total populaţie al persoanelor care nu-şi permit încălzirea adecvată a locuinţei, se părea că ne-am înscris pe o traiectorie reală de convergenţă dar acest trend a fost inversat ulterior şi ne-am întors în 2016 la nivelul realativ din 2011. Adică, pe fond de creştere robustă am performat la fel ca în perioada de criză.

8.La proporţia persoanelor care locuiesc în condiţii improprii ( gen acoperiş spart, pereţi sau fundaţii cu igrasie etc.) în sfârşit întâlnim un indicator la care s-a reuşit apropierea de media UE şi chiar o perfomanţă semnificativ mai bună, deşi exigenţele naţionale în materie ar putea putea fi discutate faţă de cele din alte state membre.

9.La ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării fără instalaţii sanitare de bază (baie, duş, toaletă cu apă curgătoare), în pofida unor progrese evidente, România nu a reuşit să reducă decalajul relativ. 

De reţinut, suntem atât de departe de practica europeană, încât a trebuit să utilizăm în loc de procentaje numărul de ori, românii fiind în acastă situaţie total incompatibilă cu civilizaţia modernă cam de 15 ori mai des decât europenii cu care ar trebui să ne integrăm.

10.În ceea ce priveşte suprapopularea în materie de condiţii de locuit (unde standardul european impune anumite condiţii, precum o cameră de zi plus o cameră pentru fiecare cuplu de adulţi sau adult/adolescent singur), deşi am reuşit să coborâm sub pragul de 50% în 2014, am bătut pasul pe loc în materie de convergenţă din 2010 încoace, la un nivel triplu faţă de media europeană.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Bulgaria: în 3 săptămâni, 133 de km de gard împotriva porcilor bolnavi. România: un an de inactivitate, 127.000 de animale omorâte și peste 1.000 de concedieri

Peste 1.000 de angajați ai unor ferme închise din cauza Pestei Porcine Africane (PPA) au rămas fără loc de muncă.   Numărul total este însă mai mare, întrucât […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Bulgaria cedează României, pas cu pas, lanterna roșie

Economia Bulgariei o fi mai mică şi ceva mai puţin performantă dar pare a fi ceva mai vioaie. La nivelul PIB/locuitor, ca să parafrazăm o […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariu minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună un salariu minim în economia reală, ci numai în sectorul public. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor

La numai un an de la ridicarea interdicției la exportul de carne de porc (interdicție ce a durat aproximativ 14 ani), fermierii români, care se uitau […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »