Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

De Marin Pana | 18.2.2018 .

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali supraunitari (concretizaţi în procentaje de peste, şi mai exact, mult peste 100% în materie de sărăcie şi condiţii sociale nefavorabile) la care batem pasul pe loc în materie de convergenţă.

Aici avem o problemă majoră, spre deosebire de mult mai mediatizatul PIB/locuitor. Care ar trebui să nu constituie un scop în sine ci doar un mijloc pentru îmbunătăţirea traiului. Astfel încât să se simtă o apropiere de media europeană în proporţii de masă, nu localizat geografic sau la categorii relativ restrânse de populaţie.

Eurostat a finalizat un raport sintetic al evoluţiilor pe zece coordonate de interesdupă o metodologie armonizată, ceea ce ne permite să vedem cum am evoluat pe parcursul acestui deceniu în materie de convergenţă reală la nivelul societăţii.

Vă prezentăm, pe scurt, datele şi concluziile aferente.

1.Raportul între ponderea persoanelor sub risc de sărăcie sau excluziune socială din România şi media UE28 s-a păstrat relativ ridicat în pofida reducerii decalajelor de dezvoltare exprimate prin PIB/locuitor de la 51% din media Uniunii în 2010 până la 58% în 2016 şi chiar a revenit în 2016 la nivelul de +65% din 2014, anul revenirii din crize economică.

2.Greu de înţeles pentru o ţară aflată într-un lung ciclu de dezvoltare robustă, ponderea persoanelor sărace prin prisma veniturilor încasate, inclusiv după transferurile sociale, a fost în creştere permanentă şi s-a stabilizat undeva la +46% – 47% peste media europeană.

Ceea ce arată că economia a luat-o înaintea socialului pe calea convergenţei cu Occidentul.

3.Situaţia cea mai gravă, cea referitoare la privarea materială severă ca procentaj din total populaţie s-a mai îmbunăţit dar a rămas la un stupefiant nivel triplu faţă de media UE.

Mai mult, tendinţa de scădere s-a inversat în 2016 iar apropierea destul de anevoioasă de media UE a fost reversată înapoi la nivelul anului 2012.

4.Acolo unde stăteam mai bine decât practica europeană, şi anume la ponderea persoanelor trăind în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, după o evoluţie relativ bună până în 2014, am găsit unde să ne „armonizăm” cu UE.

Astfel, în 2016 s-a atins cea mai mare pondere relativă a acestor persoane iar procesul va continua odată cu creşterea ajutoarelor sociale.

5.La ponderea persoanelor locuind în gospodării în care costurile cu casa reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil, după tentativa ratată din 2011 şi revenirea la valori mult mai mari faţă de media europeană în anul imediat următor, am început un proces lent de apropiere, fără a avansa însă semnificativ în raport cu situaţia din 2010.

6.În ceea ce priveşte raportarea unor situaţii în care accesul dificil la îngrijirea medicală a dus la nerezolvarea unor probleme de sănătate ( unde datele prelucrate se opresc la nivelul anului 2015), revenim la deja ( din nefericire) consacratul raport de 3 la 1 faţă de media UE. Cu observaţia că aici avem cea mai dramatică situaţie.

7.În materie de procentaj din total populaţie al persoanelor care nu-şi permit încălzirea adecvată a locuinţei, se părea că ne-am înscris pe o traiectorie reală de convergenţă dar acest trend a fost inversat ulterior şi ne-am întors în 2016 la nivelul realativ din 2011. Adică, pe fond de creştere robustă am performat la fel ca în perioada de criză.

8.La proporţia persoanelor care locuiesc în condiţii improprii ( gen acoperiş spart, pereţi sau fundaţii cu igrasie etc.) în sfârşit întâlnim un indicator la care s-a reuşit apropierea de media UE şi chiar o perfomanţă semnificativ mai bună, deşi exigenţele naţionale în materie ar putea putea fi discutate faţă de cele din alte state membre.

9.La ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării fără instalaţii sanitare de bază (baie, duş, toaletă cu apă curgătoare), în pofida unor progrese evidente, România nu a reuşit să reducă decalajul relativ. 

De reţinut, suntem atât de departe de practica europeană, încât a trebuit să utilizăm în loc de procentaje numărul de ori, românii fiind în acastă situaţie total incompatibilă cu civilizaţia modernă cam de 15 ori mai des decât europenii cu care ar trebui să ne integrăm.

10.În ceea ce priveşte suprapopularea în materie de condiţii de locuit (unde standardul european impune anumite condiţii, precum o cameră de zi plus o cameră pentru fiecare cuplu de adulţi sau adult/adolescent singur), deşi am reuşit să coborâm sub pragul de 50% în 2014, am bătut pasul pe loc în materie de convergenţă din 2010 încoace, la un nivel triplu faţă de media europeană.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »